Ai cunoscut, acum alege!

Ai cunoscut, acum alege!

O ceață. Întuneric. O-ntindere de ape...
Privi - gândind Prea-Sfântul din înalt;
Şi zise-n Sinea Lui: ”Totul am să schimb!"
Marea-ntindere de ape, în mări, oceane le uni.
Pământul din adâncuri afară ieși.
O noapte. Întuneric. Un astru și stele mii;
Un cer senin, multă lumină, o zi...
Un soare strălucitor, cu mii de raze aurii.

De la o zi la alta, Dumnezeu, totu-nnoi.
Marea transformare a pământului,
În şase zile o sfârşi. Apoi, Dumnezeu se odihni.
Şi iar o noapte, un răsărit, o zi cu soare.
Și multe zile cu soare, nori și ploi;
Aşa Geneza a început cu marea-i transformare
A întregului Univers: cer, pământ, mare;
Şi zilele s-au repetat una după alta-n grabă,
Lăsând în urmă fiecare, un trecut de slavă.

Trecut-au anii pe pământ, s-au dus ca gândul...
Şi nu se mai întorc, deşi, de multe ori cu toţii,
Am dori un alt început, o altă dragoste dintâi;
Dar timpul nu se-ntoarce, nu se uită-napoi
El merge înainte, cu el mergem şi noi,
Trecând din zori, în asfinţit ca o clipită,
Din zi cu soare, în nopţi cu stele, lună;
Încet, încet, ne apropiem de ușa misterului,
Cu greutate-n mers, de poarta cerului ;

De viaţă sau de moarte, de Iad, sau Paradis;
Fiecare avem un început dar și un sfârșit.
Finalul însă este important cum ți l-ai ales,
Unde-l vrei, acolo îl ai, tu ți l-ai pregătit,
Căci ai gustat din Pomul Vieţii de la început.
Acuma ştii ce-i rău, ce-i bine, ce-i Rai, sau Paradis.
Ţi-a rămas doar preferinţa, alege ce-ți convine,
Libertate ți-a lăsat Domnul, să faci ce-ți place ție.

Căci ai muşcat din fructul, ce mintea ți-a deschis.
Acuma ştii ce-i zi, ce-i noapte ce-i Rai sau Paradis;
Ai cunoscut Cuvântul, ce uşa ţi-a deschis.
Ai cunoscut şi crucea, ce mântuirea ţi-a trimis.
Ai cunoscut iubirea, cu mângâierea-i dulce,
Ai cunoscut iertarea, când ai fugit de cruce.
Ai cunoscut si harul, ce te-a înflăcărat.
Ai cunoscut şi ruga, şi Duhul când te-a cercetat;

Ai cunoscut răbdarea, când tu supus ai fost,
Şi-ai văzut cum roade bune, cu drag, tu ai cules.
Ai cunoscut şi focul, arşiţa din cuptor.
Ai simţit şi răcoarea, ce ţi-a venit din cer.
Lumina sfântă în noapte, paşii ţi-a luminat,
Şi ai simţit mustrarea, ce a vrut ca să fii treaz.
Ai simţit vindecarea când de pe pat te-ai ridicat;
Ca să fii treaz, balsam pe rană a turnat;

Şi-ai auzit bătaia, de-atâtea ori în porţi...
N-ai vrut ca să-I deschizi, nici să-L asculţi;
Şi L-ai lăsat afară, îndurerat, plângând.
Dar El nu te-a lasat şi n-a uitat de tine;
Şi a bătut... a insistat la poarta inimii închise;
Căci te-a iubit, te-a vrut din nou Acasă.
Ascultă-I azi chemarea, Isus te-aşteaptă.
Azi spune: ” Da!”- nu mâine, că nu e ziua ta;
Că ar putea să fie prea târziu...
Căci nu se ştie viaţa, când e al ei sfârşit.

Acum cât cerul e deschis și încă te așteaptă,
Nu amâna, căci s-ar putea fața să Și-o întoarcă;
Să baţi la poarta cerului închis și să rămâi în noapte.
Fii înţelept şi hotărât, alege azi, Isus te-aşteaptă!
Iertare-n dar El îţi va da, te va lua pe brațe,
Viața ți-o va lumina, și pașii pe cărare.
Biruință vei avea în orice încercare.
Nu te gândi, nu amâna, acuma este ziua ta!
Azi, spune ”Da!” şi viaţa veşnică-i a ta.