VINO, FIULE, ACASA!

VINO, FIULE, ACASĂ...

Vino, fiule, acasă! Odaia solitară te aşteaptă
Vom uita de rătăcire, vom uita de crunta faptă
Când ai părăsit căminul şi te-ai dus în lumea mare
O, ce jale ne-ai produs, o, ce cruntă întristare!
N-ai dus lipsă de nimic, aveai totul din belşug
Dragostea te inunda, n-ai fost pus să tragi în jug
Totul era armonie, totul era minunat
Ce aveam mai bun în casă totul ţie-ţi era dat
Dar te-au amăgit prieteni fără o nădejde sfântă
Şi te-ai dus în locuri unde dulce cântec nu se cântă
Şi te-au derutat acei ce râvneau la banii tăi
Nu ştiai atunci că-s lacomi, nu ştiai atunci că-s răi,
Nu ştiai ce te aşteaptă într-o lume hrăpăreaţă
Şi ce cruzi sunt toţi acei ce au suflete de gheaţă
Ai gustat "dulceaţa" lumii ce devine-amărăciune
Ai văzut oameni meschini, ai văzut întinăciune
Ai crezut că vei găsi mult dorita împlinire
Neştiind că ea se află doar în Crist’ şi în slujire,
Neştiind că pocăinţa e comoara cea mai mare
Şi că cine o trăieşte are-n Cer mărgărirtare
Te-a ademenit sistemul ce promite doar succese
Dar apoi îţi dă potirul cu-ale lumii interese
Vino, fiule, acasă! Nu-ţi vom reproşa nimic
Căci iubirea părintească nu s-a răcit nici un pic
Va fi ziua bucuriei, va fi zi de sărbătoare
Bunul Tată se îndură, te scapă de la pierzare
El e Prietenul fidel, niciodată nu te lasă
O, ce părtăşii divine vei avea cu El la masă
Lasă-L să-ţi umple lăuntrul cu lumina lui curată
Ataşează-te de El şi-ţi va şterge vina toată
Nicicând nu vei regreta c-ai lăsat o lume care
Te striveşte fără milă şi-ţi dă numai degradare
Vino, fiule, în casa unde se aud cântări
Unde vei primi iubire, pace, binecuvântări
Unde Biblia ocupă loc de cinste-n bibliotecă
Căci doar ea e călăuză pe cucernica potecă
Te aşteaptă mama, tata, te aşteaptă fraţii tăi
C-ai văzut unde ajungi pe risipitoare căi,
Te-ai convins ce soartă au cei ce au ieşit din Har,
Cei ce-au părăsit Lumina şi-au mers în străin hotar
Vino, fiule, acasă, vino fără-ntârziere!
Vei trăi o altă viaţă, vei trăi o înviere.
Uşile sunt larg deschise, te-om îmbrăţişa cu drag
Şi nicicând nu vei dori să mai laşi al tău meleag
Te vei ataşa de fraţii ce nutresc acelaşi crez,
Te vei pregăti convins pentru actul de botez
Va fi sărbătoare-n Cer, va fi sărbătoare-n casă
Că un suflet ce-a fost mort face parte din Mireasă.

23 Octombrie, 2006