Timpul de judecată

Timpul de judecată


Vine-un timp, cu siguranță,
Când ne judeci c-o balanță.
Pe-un taler așezi dreptate
Pe cellalt munți de păcate.

Pe un taler. pui talanții,
Pe cellalt cum ne văd alții,
Dacă, talanții-s mai mulți,
Rugăciunea ne-o asculți.

Nu iei seama, ce-au spus alții,
Ce Ți-au îngropat talanții,
Dac-aducem, foarte mulți,
Păcatele ni le uiți.

Dac-avem, snopi, de păcate
Te rugăm, le șterge toate! !
Le aruncă în uitare,
După mila Ta cea mare.

Știm bine, că-nscrii în CARTE,
Numai nume nepătate,
Și, când unii mai greșesc,
Îi, îndrepți când te iubesc.

Pe cărarea Ta îngustă,
Drepții, Adevărul gustă,
Pe cei ce nu merg, cu Tine,
Răsplătești cum se cuvine.



Pe omul, nehotărât,
Îl vizezi, astfel, încât
Îl târăști prin greutăți,
Prin ele, poate, l-îndrepți.
Să păstreze ce-a primit.

Cei, ce n-au, mințile treze,
Și refuză, să-Ți urmeze,
După, ce i-ai tot chemat,
Și mereu ia-i ajutat.
Îi lași, în al lor păcat.

Cănd vor învia, odată,
Îi inviți la judecată,
Le relevi păcatele,
Necredința, faptele.

Ele-i duc la, grea, pedeapsă
Când, mândria îi apasă,
Vor merge, cu Lucifer,
Cel indepărtat din cer.

Bogății, și-au strîns degeaba,
Fiind cosiți, rapid ca iarba,
Chiar de plîng, cu mult amar,
Au pierdut timpul de har.
Chin și durere-i rasplata.

Ferice, cui Ți-a urmat,
Ție Celui Preaînalt! ! ! ...
Va trăi în fericire,
Dup-a doua ta venire.

Moldovan Pavel
25.06. 2021.
Alba Iulia