Ne-ntrebăm adesea astăzi

Ne-ntrebăm adesea astăzi, Dumnezeu ne mai ascultă? ,
Rugăciunile-nălțate, când suntem cu toți în luptă,
Când prea mulți nori sunt pe ceruri, aruncând săgeți mereu,
Când înaintăm pe cale, cu un pas mărunt și greu.

Mereu punem întrebarea, de ce un răspuns nu vine,
Când strigăm toți printre lacrimi, cu adânci grele suspine,
Ne-ntrebăm... de ce El tace, oare cerul a închis? ,
Într-o mare răzvrătire spunem... doar El ne-a promis.

Ooo... ce mare-i amăgirea, ce în noi s-a zămislit,
Astăzi Domnul îi vorbește, celuia ce-i rătăcit,
Azi răsună glasul care, el mereu a răsunat,
Pentru mine... pentru tine, pentru cei ce-au întrebat.

-- Ascultați voi cei ce-ntruna, vă rugați cu o-ntrebare,
Unde sunt... când Eu cobor, azi vă spun la fiecare,
Ca să știți de-acu-nainte, unde sunt și când Eu vin,
În acele lupte-n care, spre Mine-ntrebări doar vin.

Eu dau norii la o parte, când strigați în rugăciuni,
Dar sunteți orbiți de lume, ca să mai vedeți minuni,
Ochi-aveți închiși întruna, nu vedeți lucrarea Mea,
Doar gura vă e deschisă, pentru a mă întreba.

Nu vedeți voi niciodată cine luptă pentru voi,
În acele lupte grele, credeți că sunteți eroi,
Dar a Mea mână întruna a fost cea care-a luptat,
Voi ați stat în rugăciunea-n care doar ați întrebat.

Eu am fost Acel din noapte, dar și Cel din zi am fost,
Ce v-am dus povara voastră, fără rugăciuni în post,
Că v-ați ocupat voi timpul, întrebându-vă mereu,
De ce nu se-arată astăzi, puterea lui Dumnezeu.

Ooo... voi să luați aminte, azi cuvânt sfânt v-am adus,
Cel ce este-n fruntea voastră... este viu... este Isus,
Fără El a voastră gură, vre-o putere n-ar avea,
Ea întruna doar să ceară, n-ar putea nici întreba.

Eu sunt Cel care azi zile, vouă vi le-am dăruit,
Să vă cercetați și viața, și al vostru drum umbrit,
De o pătură de ceață, ce o trageți peste voi,
Și-adormiți în lupte-n care, cerul luptă pentru voi.

V-am dat timp de pocăință, să veniți în fața Mea,
Într-o haină a sfințirii, pregătiți pentru-a lupta,
Dar n-ați înțeles cerința, de la voi care-am avut,
Și-ați venit doar cu-ntrebarea... de ce Domnul n-a făcut?

Azi cobor din cerul slavei, vouă ca să vă vorbesc,
Să răspund la întrebarea... dacă încă vă iubesc,
Dacă Eu aud a voastră, repetata întrebare,
Azi să luați bine aminte... ce vă spun la fiecare.

Îmbrăcați haina credinței, ca să mă vedeți oricând,
Și aduceți la altare, ochii voștri lăcrimând,
Și cu mâini sus ridicate, voi să nu mai întrebați,
Unde sunt... ci în slujirea, ce v-am dat toți să lucrați.

V-am adus astăzi cuvinte, care să vă întărească,
Și credința care-i mică, ea în voi aș vrea să creasca,
Nu încetiniți azi pasul, alergați spre ce-ați pornit,
Căci mereu pe voi în toate, pe drum Eu v-am izbăvit.