Izbăvit din gura leului

Motto: „Scapă-mă din gura leului și scoate-mă din coarnele bivolului!” Psalm 22:21

S-au strâns mai mulți decât puteam să-i număr,
Erau mai buni, mai mari, mai de succes;
Și m-au văzut cu ranița pe umăr,
Călcând ce mi s-a dat și n-am cules.

M-am pocăit cu ei în jur de mine…
Doar să pricep un lucru mi-era greu:
De ce la ei se vede totul bine
Și-și dau in fiecare an câte-un trofeu?

Mi-au aruncat sentința la ureche,
Privind spre cele ce n-au fost făcute,
Când au văzut în rana mea cea veche,
Mai supurând, greșelile trecute.

Când i-am privit, aveau în urmă zloată
Din fapte mari și prorocii prea multe
Și mi-a rămas mirarea ne'ntrebată.
(Eram prea mic și cine să m-asculte?)

Stăteam umil, lipit de cerul gurii
Acelor mulți, cerând pedeapsa mea,
Ne-nțelegând ce m-ar putea salva.

Dar s-au căscat spre ceruri dinții urii
Și-atunci m-am prins de verbele Scripturii;
Iar leul m-a scuipat din gura sa.