DANIEL - OM PREAIUBIT

DANIEL - OM PREAIUBIT

"...pe când vorbeam eu încă
în rugăciunea mea, a venit
repede în zbor iute, omul Gavril,
pe care-l văzusem mai înainte
într-o vedenie, şi m-a atins în
clipa când se aducea jertfa de
seară. El m-a învăţat, a stat de
vorbă cu mine, şi mi-a zis:
"Daniele am venit acum să-ţi
luminez mintea. Când ai început
tu să te rogi, a ieşit cuvântul şi
eu vin să ţi-l vestesc; căci tu
eşti PREAIUBIT şi scump..."
( Daniel 9: 21-23)
************************
Nu degeaba Daniel
Fost-a numit "preaiubit"
El în orice-mprejurare
Pe Tatăl L-a proslăvit
Vom vedea mai jos de ce
Tot Cerul se bucura
De a lui neprihănire,
De toată purtarea sa.

Ştiu că nu la întâmplare
Domnu-a dat acest pasaj
O, ce multe-nvăţături
Transmite acest mesaj!
Vă îndemn să recitiţi
"Daniel" în întregime
Să vă delectaţi cu toţi
Din divina-i profunzime.

Cartea Sfântă e izvorul
Pentru hrană sufletească
Ne ajută când cel rău
Vine să ne ispitească
Prin ea este revelată
Voia Tatălui de Sus
Vorba ei e "Da" şi "Amin"
Niciodată n-are-apus.

Textul dat ne sugereză
Două lecţii...poate trei
Vom vedea cum Daniel
N-a vrut străini dumnezei
El îşi cunoştea Stăpânul
O, ce bine-L cunoştea!
Nu s-a despărţit de El
Nici în ora cea mai grea.

1)Daniel, om preaiubit
Daniel, om al virtuţii
N-a servit nici din bucate
Nici din vinuri de-al curţii
(Vinuri ce turnate-n căni
Produceau mărgăritare)
Daniel avea principii
A servit de-a lui mâncare.

Departe de ţara lui,
Acolo-n captivitate
A-nţeles să îşi păstreze
Sfânta lui integritate
A rămas lâng-al lui Domn
Ce-l voia o pildă vie
Printre oamenii de-acolo
Din păgâna-mpărăţie.

N-a vrut luxu-mpărătesc
Nici ospeţe şi nici faimă
Ci voia cu Creatorul
Bune legături să aibă
N-a dat cinstea pe ruşine,
Nicicând nu s-a întinat,
A rămas fidel în toate
Veşnicului Împărat.

Ocazii au fost destule
Pentru chefuri şi atracţii
Căci palatu-mpărătesc
E şi loc pentru distracţii
Dar pe toate le-a respins
Acest tânăr minunat
El iubea dumnezeirea
Şi felul de trai curat

Unul care nu-nţelege
Frumuseţea vieţii sfinte
Va zice cu voce tare:
"Oare ce-a avut in minte?
Şi ocazii şi oferte
Le-a respins cu hotărâre
Nu ştie ce-i traiul bun
Nu ştie ce-i fericire."

Dar ştia! Ştia ce-i viaţa
De reală împlinire
E ataşament de Tatăl
Şi în gând şi în slujire
EL iubeşte curăţia
Asta e a Lui esenţă
Cine vrea cucernicie
Va iubi a Lui prezenţă,

Va iubi tot ce iubeşte
Cel ce le-a creat pe toate
Şi va îmbrăca mereu
Straiul numit puritate
Merge-va numai acolo
Unde-ar merge şi Hristos
Şi s-ar strădui tot timpul
Să dea trai ceresc, frumos.

Câţi din tinerii de azi
Ar fi procedat la fel,
De-ar fi fost în situaţii
Cum a fost el, Daniel?
Nu-i retorică-ntrebare
Dar aşteaptă un răspuns
De la cei care comit
Lucruri sumbre în ascuns.

Lumea-n care azi trăim
E o lume imorală
E expertă în oferte
Ce creează ameţeală
Dar în mediu-acesta plin
De ispite şi păcate
Haideţi fraţi să răspândim
Doar trăiri înmiresmate...

Haideţi să-mplinim chemarea
De-a fi sare şi lumină
S-arătăm la mulţi cărarea
Către veşnica Grădină
Ştim că lumea e coruptă
Dar avem Sfânta Scriptură
Ea ne dă îndemnuri clare
Şi ne face viaţa pură.

2) În al şaselea capitol
Din cartea ce-o studiem
Vom găsi un episod
Ce ne-ajută să vedem
De ce heruvimi şi îngeri
Şi Părintele slăvit
L-au numit pe Daniel
Fiu preascump, fiu preaiubit

Anii au zburat, s-au dus
Iar acum la bătrâneţe
Îl slujea pe Creator
Exact ca în tinereţe
Cu acelaşi zel nestins,
Cu aceeaşi dedicare
Se-nchina doar lui Iehova
Numai Lui îi da onoare.

Dariu, regele de-atunci
Văzându-i integritatea
A găsit de cuviinţă
Să îi dea întâietatea
Şi l-a ridicat în rang
Demnitarul cel mai mare
Să conducă tot regatul
Cu a lui îndemânare.

Dar invidia şi ura
S-a născut în dregători
Au pozat mulţi în slujbaşi
De justeţe iubitori
Şi au conceput o schemă
Să-l distrugă pe evreu
Neştiind ce poate face
Cel ce-i unic Dumnezeu.

N-au putut să îi găsească
Nici o vină-n comportare
Şi atunci au dat o lege
Cu privire la-nchinare
Timp de-o lună tot regatul
Doar lui Dariu să se-nchine
Cei ce vor călca porunca
Pedepsiţi vor fi cu-asprime,

Devoraţi vor fi de lei
O, ce lege inumană
Să-i arunce-n groapa mare
Să fie la fiare hrană!
Peste tot erau spioni
Să îi prindă pe cei care
Vor trata această lege
Cu un spirit de sfidare.

Ce să facă Daniel
În faţa legii nebune?
Să asculte de Satan
Care vrea doar urâciune?
Sau să neglijeze legea
Să se roage ca ’nainte
Cu ferestrele deschise
Bunului ceresc Părinte.

Unii, poate, au venit
Cu un sfat prietenesc
Să îi spună: "Daniele,
Al tău Tată – sfânt, ceresc
Te aude când te rogi
Doar în gând, tu ştii prea bine
Închide acum fereastra
Că-n curând iscoada vine."

Azi, desigur, fi-vor unii
Care-or zice: "Sfatu-i bun
Cine-şi pune-n joc viaţa?
Poate numai un nebun
Dacă vrei închinăciune
Poţi s-o faci şi în secret
Chiar de eşti evanghelist,
Chiar de eşti vestit profet."

Şi-au venit tiptil spionii
Să îl prindă pe profet,
Să îl vadă cum încalcă
Slova noului decret
L-au găsit plecat în rugă
Se ruga cu voce tare:
"Dumnezeul meu slăvit
Tu eşti Dumnezeul mare,

Tu mi-ai dat ce-i necesar
Să trăiesc cu demnitate
În această-mpărăţie,
Aici în captivitate
Te-am slujit cu consacrare
Tu eşti unic şi eşti sfânt
Nu găseşti ca Ţine altul
Nici în Cer nici pe Pământ,

Tu conduci destinul lumii
Tu-i ridici pe demnitari
De la tine vine duhul
Celor ce-s vizionari
Am văzut în anii daţi
Cât de mare Ţi-e iubirea
Iar acum să Te reneg,
Să îmi întinez slujirea?.

Nu Te părăsesc, O, Tată,
Nu-i dau altuia onoarea
Chiar de-ar declanşa acum
Împotriva mea teroarea
De m-or arunca în groapa
Unde-aşteaptă lei flămânzi
Forţa Ta nepieritoare
Îi va face pe toţi blânzi,

Fă acum să Te cunoască
Toţi acei ce mă acuză
Eu la toţi le dau iertare
Chiar de nu-şi vor cere scuză
Mă încredinţez în braţul
Care le-a-ntocmit pe toate
El din adâncimea gropii
Cu putere mă va scoate."

L-au găsit plecat în rugă
Şi l-au dat apoi la fiare
Dar a doua zi cu toţi
Constatat-au cu mirare
Cum eroul sta acolo
Printre lei – nevătămat
Mai puteau să se-ndoiască
Cine-i sfântul Împărat?

****

Să slujeşti la doi stăpâni?
Asta , frate, nu se poate
Ştii ce-ţi cere Domnul tău
Ştii ce este scris în Carte!
Să ajungi la compromis
Cu acel ce-ţi vrea pieirea?
Nu! Ci stai lângă principiul
Ce îţi dă neprihănirea...

Luptă pentru caracter
E a ta sfântă comoară
Nu-l lăsa pătat de colbul
Ce adesea te-nconjoară
Duhul lumii dă asaltul
Dar înfruntă-l cu tărie
Fii în mediu-n care eşti
Ne-ncetat o pildă vie.

Vei ajunge la necaz
(C-aşa-i viaţa-n pribegie)
Dar nu-ţi vinde legământul
Stai în sfânta-mpărăţie
Fi-vor multe-ameninţări
Şi săgeţi nimicitoare
Aminteşte-ţi, însă, Cine
E în Cosmos cel mai tare.

Fii integru-n comportare
Nu lăsa în viaţa ta
Nici un strop din apa lumii
Căci un strop te va-ntina
De la Daniel învaţă
Să trăieşti în aşa fel
Încât locu-n care eşti
Să fie al tău Betel.

3) Vom vedea în încheiere
Alt aspect din viaţa lui
Ce animă şi-ntăreşte
Viaţa credinciosului
S-a menţionat deja
Modul lui de închinare
Cu ferestrele deschise
Spre nemărginita zare...

El ştia că rugăciunea
E un mod de conectare
Cu Acel care-i izvorul
De lumină şi-ndurare
Fiinţa lui era deschisă
Să-l pătrundă Duhul Sfânt,
Să se facă legătura
Între ceruri şi pământ...

Daniel ştia puterea
Ce vine din rugăciune
Prin ea poţi să dobândeşti
De la Tatăl viziune
El a practicat-o zilnic
Fără ea te ofileşti
Spune-acum creştin iubit
Cât de mult o preţuieşti?

Poate ţi-a slăbit elanul
Ştii de ce? Ai neglijat
Legătura ta cu Cerul
Şi cu Cel ce l-a creat
Nu lăsa să treacă ziua
Fără cânt şi fără rugă
Doar aşa învingi ispita
Şi-l pui pe Satan pe fugă...

Pentru mici şi mari probleme
Fii un Daniel! Te roagă
Nu doar când în luntrea vieţii
Valuri vin ca să o spargă
Ci te du în cămăruţă
Şi când totul merge bine
Proslăveşte-L pe Stăpânul
Care veşnic te susţine.

Mijloceşte pentru robii
Ce-s ţinuţi în întuneric
Prin demonica lucrare
A stăpânului nemernic
Iar pentru necazul tău
Roagă-te mai către urmă
Şi-aminteşte-i mai întâi
Pe alţii din sfânta turmă...

Roagă-te ca Daniel
Pentru toată naţiunea
Să-L accepte pe Acel
Care spală urâciunea,
Să abandoneze fala
Ce de Tatăl o desparte,
Să primească darul sfânt
Şi pe Cel ce îl împarte...

Împleteşte-nchinăciunea
Cu trăirea ta frumoasă
Răspândind în jur arome
Vrednice de o Mireasă
Ştii ce dar a pus în tine
Sfântul Tată Creator
Împlineşte-ţi datoria
Fii mereu un luptător...

Fii un Daniel în toate,
În curaj şi în purtare,
În credinţă, caracter
Şi în viaţa de-nchinare
Fii un far – călăuzind
Oi pierdute spre Lumină
Şi aşteaptă-L pe Mesia
Că-n curând o să revină.

gc/10 martie, 2007