Cu glasul trecut

Cu glasul trecut azi prin clipele grele,
Creștine pe cale adesea tu treci,
Când noaptea se lasă cu umbrele negre,
În ea tu privirea tăcut o apleci.

Nu vezi viitorul, trecutul te-apasă,
Și grija de mâine o porți azi mereu,
Și gândul în noapte nu vrea să te lase,
Ți-aduce întruna în faț-un timp greu.

Dar cerul deschide, spre tine se-apleacă,
Acel ce cunoaște azi inima ta,
Și-ți spune... , , copile, tu gandul mai lasă,
Eu sunt Cel ce grija mereu-ți voi purta.

Eu știu viitorul, Eu știu și trecutul,
Neliniștea ta dar și gândul ce-l ai,
Să schimbe nu poate a Mea hotărâre,
Îți cer doar un lucru... de veghe să stai".

Ascultă tu glasul spre tine ce strigă,
În noapte o clipă tu nu frământa,
Acel viitor ce știut nu-i de tine,
Știut e de Domnul, puterea e-a Sa.

Urmează în față ce El îți deschide,
Așteaptă să-ți spună doar El ce să faci,
În noapte așteaptă, în zi-n asteptare,
Mereu tu să fii, răbdător doar să taci.

El ție-ți va da azi putere în toate,
Lumina divină... tu doar să rămâi,
În fapte... iubire... în râvnă creștine,
În toate să fii ca în cele dintâi.