Azi aștept promisiunea

Azi așept promisiunea, care mie Tu mi-ai dat,
Când mi-ai spus că o durere, ea nu este ne-ncetat,
Când mi-ai spus, că în suspine, Doamne vii cu un alin,
Azi aștept, de-o vreme bună, cu-o durere și-un suspin.

Mai aștept și mângâierea, care-ai spus că e la Tine,
Neclipind mă uit spre ceruri, așteptând clipa când vine,
Căci în suflet, tulburarea, îmi spune să nu aștept,
Dar n-ascult, căci o scânteie, încă-mi arde azi în piept.

Eu aștept să se despartă, norii ce s-au adunat,
Să coboare mâna care-ngăurită m-a salvat,
Cum s-antins atunci pe cruce, ea și astăzi va veni,
Va lupta ca pe Golgota, luptele va birui.

Eu aștept să se-mplinească, și făgăduința dată,
De al meu Stăpân... Prieten, El mi-e Frate, mi-e și Tată,
Pân-atunci, eu în tăcere, mereu îl voi aștepta,
Ca să mă înalț la ceruri, într-un car... în slava Sa.

Chear de-aștept de multă vreme, o să mai aștept Isus,
Cred promisiunea dată, căci venită e de sus,
Tot ce vine de acolo, totul este-adevărat,
Și făgăduința dată, și cuvântul ce-ai lăsat.

Ooo... Tu sfinte drag Părinte, așteptarea câte-odată,
E mai grea, dar Tu răbdarea, azi mi-ai dăruit-o Tată,
Ea mereu mă întărește, cu putere... să aștept,
Clipa întâlnirii noastre, când o să mă strângi la piept.