Cina Domnului

Pentru noi, Cina înseamnă o azimă și-un pahar,
Pe o masă ca de nuntă pentru cei salvați prin Har;
Mai înseamnă curăție și sfințire-n Duhul Sfânt
Și Viață din Viață, promisiunea că-n curând
Vom avea parte la nunta și la masa lui Hristos
Noi, ce-am fost aici Mireasă, și-am cinat aicea jos!
Ce-a-nsemnat Cina cea sfântă pentru Domnul nost' Isus? . .
A-nsemnat jertfă, durere și-o iubire făr' apus!
A-nsemnat și ascultare față de Tatăl etern
Care-n dragostea-i măreață și-a trimis Fiul din cer
Să plătească prețul groaznic al păcatului făcut
Prețul făr' de care omul ar fi fost pe veci pierdut.
Și în timp ce luăm azima, ne-amintim cum El s-a dat
Ca o jertfă ce plătește prețul marelui păcat.
Noi, acum, cu reverență luăm azima, trupul Său,
Însă El, în seara Cinei, ispășea păcatul greu...
Ca un miel, vândut de Iuda fu pe doar treizeci de-arginți,
Doar treizeci! ca-nvățătorul cel iubit să fie prins...
O neliniște și-un zbucium și al morții reci fior
ÎL cuprinse pe Cel care, la-nceput, fiind Creator,
Plăsmui cu bunătate omul crud cu gând hain
Să-și trimită Creatorul la Calvar, să moară-n chin!
După Ghețimani, cu silă, fu batjocorit de toți
Pălmuit, scuipat de preoți, de doi martori mincinoși.
Mai apoi urmă și Petru, și cocoșul și ai Săi
Ce îL părăsiră-n grabă în mijlocul celor răi. .
Iar apoi legat ajunse la Pilat si fu bătut
Cu nuiele și scuipat fu și de zeci de-ocări umplut! . .
Mai primi și o cunună împletită doar cu spini,
Iar pe trupu-i plin de rană, un veșmânt hâd, stacojiu.
Și în fața Lui, soldații nemiloși îngenuncheau
Și-n batjocură cu-o trestie peste cap ÎL tot băteau.
După ce-L batjocoriră Îi dădură crucea grea
S-o târască după Sine până sus pe Golgota,
Unde-n cuie-L țintuiră, pe o cruce-ntre tâlhari
Râs de trecători, de preoți, de bătrâni și cărturari...
*
Noi acum luând azima, trupul Mielului junghiat
Înțelegem doar în parte cât pe Domnul l-a costat
Ca-ntr-o zi de libertate noi să fim liberi în El
Și să fim salvați prin jertfa ce-a adus-o sfântul Miel!
Azi, înfiorați în Duhul, bem din rodul cel mai sfânt,
Rodul viței vieții-eterne ce s-a dat pe-acest pământ;
Sângele ce-a curs pe cruce în izvoare vii de Har,
Ce ne iartă de păcate și ne dă viață-n dar!
Sângele, pecetea sfântă, ca pecetea din Gosen,
Pentru noaptea minunată când vom fi răpiți la cer!
Și, când bem din rodul viței ne-amintim că prin Isus
Suntem împăcați cu Tatăl doar prin Sângele ce-a curs!

*
Jertfa sfântă e viață pentru cerul minunat
Căci a treia zi, cu slavă, Mielul sfânt a înviat!
Vina azi e ispășită, se primește viață-n dar,
Cine vrea să aibă viață, azi să vină cât e Har!
Cu o inimă curată să se-ntoarcă toți la El,
Ca luând ofranda sfântă, să primească viață-n cer!
Suflet drag, ascultă glasul care-ți spune: "Vino-acas!"
Pâna încă-i Har te-ntoarce, cãci puțin a mai rămas!
Azi, cât ușa e deschisă, intră sub pecetea Lui,
Cu o viață de sfințenie prin Cuvântul Domnului,
Ca la capăt să poți trece malul sfântului Iordan
Să ai parte cu iubiții și cu Domnu-n Canaan!