Printre valuri

Am fost hulit de duhuri rele,
De multe limbi ce clevetesc,
Dar nici un pas, Isuse Doamne,
Din Cale n-am să mă opresc.

Chiar o armată, o oștire,
De s-ar scula-mpotriva mea,
Eu n-am să mă abat din Cale:
Aceasta e porunca Ta !

Și chiar de vreun prieten care
Mi-a fost cândva tovarăș bun
M-ar ispiti în încercare,
Eu n-am să mă abat din drum.

Și nici durerea, nici necazul,
Și nici vreo încercare grea
Nu vor putea să mă convingă
Să las, Isus, cărarea Ta .

Chiar de m-ar izgoni din casă
Acel ce l-am iubit nespus,
Eu nici o clipă, niciodată,
N-am să te părăsesc, Isus!

Chiar dacă toți acei din casă
M-ar socoti ca un nebun,
Eu tot voi sta cu ei la masă,
Și Vestea Bună tot le-o spun.

Și orice val plin de furie
Când va lovi-n bărcuța mea,
Eu mă încred, Isus, în Tine,
Căci numai Tu știi soarta mea.

Și chiar de s-ar ivi pe mare
Un aisberg uriaș, gigant,
Eu tot la Tine am scăpare,
Căci Tu ești Domnul ! Minunat!

Iar pe cărarea pocăinței,
Pe drumul cel ceresc și sfânt,
Eu voi vesti la toți căința,
Prin Duhul Celui veșnic sfânt.


Amin.