Primăvara sufeltului

După o iarnă rece, după un ger cumplit
După flori de gheață și-omăt troienit
Mă minunez din nou când privesc afară
Căci iată! DOMNUL nostru aduce PRIMĂVARĂ!

Tresar de bucurie, ce minunat tablou
Priviți cum Dumnezeu face totul nou
Gheața și zăpada sub soare se topesc
La glasul minunat al Tatălui ceresc!

Poate că-n această seară sufletul ți-e înghețat
Și-l cutreeră puternic gerul vreunui păcat
Poate de la îngrijorări inima acum ți-e gheață
Dar Isus Hristor din ceruri, poate azi să îi dea viață!

Primăvară Doamne aș vrea să faci și în inima mea
Să se topească orice îngrijorare sub al mântuirii soare
Sa alungi acum din suflet orice vânt și orice ger
Și să faci din nou albastru al vieții mele cer.

E prima zi de primăvară, iar noi suntem în casa ta
Să-ți mulțumim că n-ai uitat să alungi iarna cea grea
Și în locul ei să lași mii de copaci înfloriți
Iar din oamenii de gheață să faci astăzi mântuiți.

La fel cum un ghiocel poate lumina s-o vadă
Și iese biruitor sfidând tone de zăpadă
Știu că în această seara oricine poate să vină
Din al iernii întuneric spre o veșnică lumină!

Primăvară sufletească lasă Doamne-n adunare
Orice ghimpe de necaz rupe-l din a vieții floare
Fă în suflet să avem doar o ploaie a iubirii
Și fă să purtăm în piept mărțișorul mântuirii!