Dă-mi o povaţă!

Isuse Doamne, Dumnezeu
Te chem şi-n astă dimineaţă!
Priveşte-mă, sunt fiul Tău!
Te chem, Te strig, mereu-mereu;
Dă-mi, Te rog şi azi, povaţă!

Gândurile-s tare multe...
De planuri, nu mai spun nimic;
Nevoile sunt cât un munte
Costurile-s tare scumpe,
Iar eu, nu pot să mă decid

Ce nevoie să iau prima;
Pe care 'ntâi să o rezolv;
De trebuinţă-i ultima;
Dar, oricât aş căuta
Nu văd tunelul, sunt ca orb!

Viaţa mea Ţie Ți-o dau
Şi soarta este-n mâna Ta;
Din inimă doresc şi vreau
Doar lângă Tin' Doamne să stau;
Cu Tine doar pot înfrunta

Tot ce-n cale mi se pune!
Povețele care-mi lipsesc,
Lipsa de înţelepciune,
Îndrumarea-n astă lume,
Nevoile ce se-nmulţesc.

Cu Tine, totul se rezolvă
Şi toate sunt la locul lor!
Nevoia mi se dizolvă,
Păcate mi se absolvă;
Tu îmi eşti sprijin şi-ajutor!

Şi în această dimineaţă
Îţi mulțumesc Doamne, din nou;
Pentru zile, pentru viaţă,
Mâna ce Ți-o simt pe faţă;
Iar vocea mea nu-i doar ecou!

A. N. 17.10. 2020
Răcăşdia, C. S.