Răspândiți vestea cea bună

RĂSPÂNDIȚI VESTEA CEA BUNĂ

Răspândiți vestea cea bună
(Cea mai bună; e din Cer)
Pretutindeni să se spună:
Nu-i poveste, nici mister...

Nu-i invenție umană
Cum afirmă un ateu
Ci e act care ne-ndeamnă
S-alergăm spre Dumnezeu...

E-ntruparea, e o taină
E Stăpânul absolut
Îmbrăcat în simplă haină,
Coborât la colb și lut.

Spuneți tuturor să știe
Că Mesia a venit
Să formeze-o-mpărăție
Pentru-acei ce L-au primit.

Adevărul să-l cunoască
Dați de știre cu curaj
Doar în harul Lui să crească
Să respingă un miraj.

Ce le spuneți prin cuvinte
Inspirate prin Duh Sfânt
Să pătrundă, să prezinte
Stări ce nu-s de pe pământ...

Să-nțeleagă sărbătoarea
Numită, de noi, Crăciun
Să iasă din frământarea
Unde doar minciuni se spun.

Răspândiți vestea cea bună
Mulți sunt încă-n bezna grea
Să-mpletească o cunună
Pruncului născut s-o dea.

Bucuria să răsară
Spre-a învinge tristul gând
Să se facă Primăvară,
Să vină Păstorul Blând...

Fericirea să cuprindă
Viețile căzute-n vid
Focul sfânt să se aprindă
Dincolo de sumbrul zid.

Cei ce-acceptă vestea sfântă
Acceptă un dar divin
Și spre Slavă se avântă,
Spre eternul lor destin.

George Cornici/Sărbătoarea Nașterii, 2018