De ce S-a întrupat Fiul

Pentru că era Veșnic Domn
Neînchipuit de mare,
Duhul L-a făcut embrion
În pântecul unei fecioare.

Fiindcă era Logos-ul sfânt,
Creator înțelept, infinit,
Al graiurilor de pe pământ,
Ne-a vorbit și prin gângurit.

Stăpân pe arginrt, peste aur,
Platini de stele, eterne perle,
Tatăl L-a trimis într-un staul,
Să se nască pe paie, în iesle.

Fiind Isus- Dumnezeu tare,
Ziditor de planete și-atom,
S-a lăsat legănat pe picioare,
Alăptat de-o mamă -ca Om.

Având nesfârșită tăria,
Și armii de îngeri, a fugit
De Irod, dus de Iosif, Maria,
Să Se ascundă în Egipt.

Pentru că era Prințul Păcii,
Rege al neprihănirii,
S-a luptat cu demonii fricii,
I-a scos, dându-i nimicirii.

Pentru că era Veșnic Viu
Părintele eternității...
A ales să moară-ca Fiu
De muritor, El, Domnul Vieții.

Fiindcă era El Însuși -Viața,
N-a stat în Șeol, n-a putrezit,
A înviat în dimineața
De Paști: Isus ne-a mântuit!

Craiova, 3 decembrie 2014