Ştiam Doamne, c-ai să revii!

Ştiam Doamne, c-ai să revii!

Ştiam Doamne, c-ai să revii
Din cerul sfânt şi prea curat
Unde la Tatăl Te-ai-nălţat
Ca să aduni pe-ai Tăi copii,
Dar firea mă ţine-ancorat
Cu-ale ei pofte-n lanţ legat

Ştiam Doamne, c-ai să revii
La turma ce-aşteaptă cu dor
Să fie-o turmă şi-un Păstor,
Să-Ţi dea mărire-n veşnicii
Dar firea-mi cea blestemată,
Nu vrea să fie transformată!

Ştiam Doamne, c-ai să revii
Pe nori cu slavă şi mărire,
S-aduci frumoasa izbăvire
La toţi preasfinţii Tăi copii,
Dar firea-mi, în rândul lor
Nu Te-ar vrea ca Salvator!

Ea ar fi vrut să stau departe
De-acei care se pregăteau,
Şi cu mult dor Te aşteptau
Ca de Tine, s-aibă parte, -
Dar în sfârşit, Spiritul Sfânt
Şi duh şi firea, mi-au înfrânt!

Şi-n rându-acela, minunat,
Al celor care-Ţi sunt copii
Şi Te-aşteptau ca să revii,
Am fost cuprins şi cooptat
Să mă pot Doamne bucura
Când voi vedea venirea Ta!

Flavius Laurian Duverna
22 octombrie 2012