Pe mine de ce mă-ngăduie Isus ?!

...S-au spus povești în lume, și azi, încă se spun
Între acei ce n-au pornit cu Dumnezeu pe drum...
Își povestesc la ''un pahar amarul''(!)
Dând pe nimic tot ce-a strâns buzunarul.
De îi auzi... înmărmurești !
Și nu ai vrea nicicând-n povestea lor să te găsești,
În care -alcoolul - îi face eroi,
Pe-aceștia ce-s săraci, fără de Dumnezeu în suflet, goi!

Ei navighează pe cărări de lume,
Unde eroii nu-s reali ci sunt făcuți din fum și spume,
Ce se topesc odat' cu ei ,
Când împleticiți se 'ndreaptă către casă ... 'n minte goi...
Câtă batjocoră adusă pentru acel ce e creat de Dumnezeu,
Ce-a suferit în dealul din Golgota să fim eliberați de rău!
Ce suferință-aduce în familie și-n dreptul lui
Și al Aceluia ce-a suferit în chin pe cruce!
Te-ai întrebat vreodată, cel ce ești atât de rătăcit:
-Încotro, viața-ți, und-te duce?
De ce și tu ești tot atâta de iubit,
Chiar și pe tine-n cer, Isus vrea să te urce?

-Pe mine de ce mă-ngăduie Isus chiar de sunt răzvrătit?!

De ce răsare și apune ziua peste tine,
Chiar dacă faci familiei și Domnului atât amar
Și-aduci atâta rău... rușine?...
Nu știi că viața pe pământ e scurtă,
Iar după ea vei fi la judecata Aceluia
Ce vede totul și tot ce se vorbește, ascultă?
Pe cine crezi că păcălesti, umblând în straie nedumnezeiești?
Pe cine crezi că ofensezi când ''eroul zilei' ''ieri și azi te crezi ?
Dacă-ai privi când nu ești beat la cer, ți-ai pune sincer o-ntrebare:
-Eu de cine aparțin și-ncotro merg? Spre Dumnezeu?
Sau cad, mă prăbușesc tot mai adânc în întunericul
Ce-l lasă soarele când pleacă spre-altă zare?...
Deschide-ți gura, sufletul și inima spre-Acel
Ce-aude orice rugăciune de-aici de jos, din vale...
Roagă-te să fii salvat de-a întunericului jale!



17 noiembrie 2016
SandaTulics