Discuția lui Ghedeon

Ghedeon avea o discuție
Cu cineva pe care,
Probabil auzize,
Sau cunoștea?

Acesta era un înger al Domnului,
Care plângerile lui,
El răbdător asculta,
Ce Ghedeon i le tot zicea.

El zicea că auzise,
De la părinți și bunici,
De minuni și lucrări,
Ce Dumnezeu cu ei înfăptuise.

Dumnezeu a scos pe poporul meu,
Din mâna lui faraon cel rău,
De răutate ce avea în inima sa,
El pe toți îi chinuia.

Ghedeon se tot plângea,
Că Dumnezeu de ei se depărta,
Dar de fapt el nu înțelegea,
Că Dumnezeu voia să vadă credința sa.

Ghedeon plin de puterea
Ce avea în inima sa,
Credea toate istorisirile,
Ce le auzea.

Nu avea nevoie să vadă,
Să atingă sau să simtă,
El credea cu adevărat,
Că toate aceste lucruri s-au întâmplat.

Îngerul Domnului i-a zis așa:
-Du-te cu puterea ce o ai în inima ta,
Scapă pe Israel din mâna lui Madian,
Ce poporul meu l-a chinuit timp de 7 ani.

Ghedeon la luptă el plecă,
Plin de putere și credință,
Ce o avea în inima sa și credea,
Că Dumnezeu e de partea sa.

Tu dar, câte istorisiri auzi,
Și nu crezi până nu vezi?
Ghedeon credea ce auzea,
Și de acolo venea puterea sa.

Fii în luptă un Ghedeon,
Plin de putere și temător,
Cu Dumnezeu vei trece biruitor,
Căci El este al nostru Mântuitor.