Cel ce gura îşi păzeşte

Cine gura, şi limba îşi păzeşte
Pentru el va fi mai bine
De necazuri el sufletu-şi scuteşte
Liniştit e până mâine.

Cine neprihănirea urmăreşte
Domnul, îl răsplăteşte
Înţelepciune multă-i dăruieşte
Şi de rău El îl păzeşte.

Cinste, slavă şi viaţă el găseşte
Domnul, îi stă alăturea
Domnul, cu putere-l întăreşte
Comori de preţ lui îi va da.

Belşug şi bogăţie are-n casă
Cel ce gura îşi păzeşte
Domnul lui, niciodată nu îl lasă
Cu drag îl ocroteşte.

Şi dacă limba lui îşi stăpâneşte,
Nu se ceartă, nu răneşte,
Al nimănui trecut nu-l răscoleşte,
Nimic rău nu-nfăptuieşte,

El, din toată inima se străduieşte
S-adune Untdelemn Sfinţit
Cu grijă-L strânge şi nu-L risepeşte
Căci de la Domnul l-a primit.

Cine, gura şi limba, îşi păzeşte
Comori de preţ adună
Doar pe Domnul Dumnezeu slujeşte
Căci El îi dă, Lumină!

A.N
21.04.2012 Firenze