Cand te striga judecata

Vai de omul ce se-ncrede in putrerea lui de om.
Vai de omul ce se vede ca un munte,nu ca pom
Care da sau nu o roada.
Vai de omul care tinde astfel sa se vada!

Caci pedeapsa e pedeapsa,de-s crestini sau nu-s crestini
Laolalta s-or alege florile de printre spini.
Vai de omul ce nu-i floare cand incepe judecata
C-a strigat odata:
"Doamne!"
Si-acum vrea in cer rasplata?

Nu un simplu:"Doamne,Doamne"te incarca cu fiori
Sau sa-ti creasca aripioare stand comod pe niste nori
Ti-e testata marturie si-n balanta ti-e credinta
Si-atunci,vai de tine frate de n-apasa pocainta!

Lumea-i rea si-ntortocheata ca un amplu labirint
Cat te poarta colo-colo pentr-un jalnic de argint
Cum te lucra toata ziua sa-ti castigi painea din greu
Si te bucura printre jocuri,ca sa uiti de Dumnezeu...

Cum te-nvarte si te-ntoarce ca sa gusti pacatul dulce
Agatandu-ti la povara inc-o cruce si-alta cruce
Cui ce-i pasa ca la urma ti-ai ratat si mantuirea
Dup-o viata petrecuta tocmai cum iti cere firea

Vai de omul care doarme cand chemare se aude
Nici un madular nu poate-n locul inimii-a raspunde
Caci de inima e moarta,nu raspunde la chemare
Si-atunci nu e plans sa-l scape de mania viitoare

Domnu-i drept in judecata si decizia Lui e dreapta
Vrea sa-ti vada pocainta cum urca treapta cu treapta
Ca in ziua judecatii sa auzi un glas ceresc:
"Vino sluga credincioasa.
Te cunoasc si te iubesc"

amin