Am ținut totul în mine și multe am tăinuit!

Am ținut totul în mine
și multe am tăinuit!

Câtă vreme am tăcut
Și păcatul mi-am ascuns,
Doar ce-a fost rău am făcut,
Nu am fost un om supus.

Am ținuti totul în mine
Și multe am tăinuit...
Știam că nu este bine
Dar totuși, n-am îndrăznit

Să-Ți mărturisesc bun Tată,
Slăbiciuni ce mă robesc;
Am tot stat gândind că odată,
Voi putea să mă smeresc;

Voi putea să-ngenunchez
Și să plâng în fața Ta,
Să-Ți spun tot și să mă crezi;
Regret în tot, fapta mea.

Regret că am fost cuprins
De ispite și-am căzut;
Nu am ascultat ce-ai zis
Căci am fost prea încrezut

Și am fost convins că pot
Să mă apăr de-orice rău,
Că sunt înțelept, știu tot-
Să răzbesc când dau de greu.

Dar amar m-am amăgit:
Eu sunt slab, fără voință.
Chiar singur m-am păcălit
Căci nu am avut credință

Așa cum m-ai învățat,
În rugă să cer putere
Ca să fiu eliberat
De ispite și durere,

Care vin și mă apasă
După ce-am păcătuit;
Să am pace, nu mă lasă,
Și-s mereu neliniștit...

Dar mă rog Isus fierbinte:
Iartă tot ce am greșit,
Dă-mi putere, scump Părinte,
Să devin bun și smerit!

Amin

Câmpia Turzii, 15 noiembrie 2019