În fața Ta mă-nchin

ÎN FAȚA TA MĂ-NCHIN...

În fața Ta mă-nchin, Părinte
Îți dau onor căci Te iubesc
Fermecătoarele-Ți cuvinte
Mă duc cu gândul la incinte
Cu-n mediu sfânt, dumnezeiesc.

M-aplec cu sfântă consternare
Că-mi ești Stăpân dar și Amic
Cu mine ești în încercare,
Când marea dă învolburare.
Cu Tine, nicicând nu mă-nfric.

Mă însoțești în pribegie
Și mă ghidezi la orice pas
Prezența Ta mi-e bogăție
Îmi dai curaj și energie
Să merg, voios, înspre Acas’.

De când cunosc aroma dulce
A harului ce m-a captat
Nu mă mai duc pe la răscruce
Ci doar prin mediul ce produce
Avânt spre Tronul luminat.

M-ajuți în orice-mprejurare
Și mă ridici când sunt căzut
Vorbele Tale-s perle rare
Creează-n suflet exaltare,
Transformă-n aur un rebut.

Mă-nchin în fața Ta, O, Tată
Te recunosc ca Suveran
Îmi luminezi viața toată
Cu Raza Ta înmiresmată
Să pot să stau în sfântu-Ți plan.

George Cornici/21 Mai, 2012