Cand esti trimis...

Cand esti trimis…

Cand esti trimis sa cauti pe altii
Si sa-i aduci la Dumnezeu,
Atunci si-n fruntea lor se cere,
Si-n urma lor sa fii mereu.
Sa fii si-n frunte indrumandu-i
Si-n urma sa-I ajuti pe toti.
-Stapan poti fi oricum la oameni,
Parinte doar asa le poti.

Cand esti trimisul mantuirii,
Atunci tu trebuie sa stii
Sa treci prin tot ce-ai tai pot trece,
De la batrani pan-la copii,
Si-n orice stari pot ei s-ajunga,
Tu sa le simti, sa le traiesti,
Ca de la starea lui, pe-oricare
Spre Dumnezeu sa-i stralucesti.

Sa fii mai ‘nalt ca cel mai vrednic
Si mai prejos ca cel mai mic,
Sa fi desavarsit cu-un mester
Si-ncepator cu-un ucenic,
Sa poti sa-nveti pe-un sfant lumina,
Sa poti sa gemi cu-un pacatos,
De la nivelul sau, pe-oricare
Sa-l nalti mai sus, pan-la Hristos.

Sa stii trai si-n stari inalte
Cum numa-n ceruri se traiesc
Si-n stari ce pot trai doar porcii,
In cel mai josnic fel lumesc,
Sa canti cum numa-n rai se canta,
Sa plangi cum plang doar cei din iad,
Spre-a da avant la cei ce zboara,
Spre-a da curaj la cei ce cad.

Nu poti fi prieten si parinte
Si frate si indrumator
Cand nu poti sa te faci asemeni
Cu suferinta tuturor,
Ca de la starea lui pe-oricare
Pan-la Hristos sa-I duci pe toti.
-Orice poti fi oricand la oameni,
Parinte doar asa le poti!...

Amin