Cu osanale L-au primit când în cetate a intrat!

Cu osanale L-au primit când în cetate a intrat!


În calea Lui toți așterneau
Haine și ramuri de finic;
Cu dragoste Îl așteptau
Și nu își mai doreau nimic,

Decât să-L vadă pe Hristos,
Iubirea lor, să Îi arate
Și tot ce aveau, au pus pe jos;
S-au adunat mulțimi și gloate.

Cu osanale L-au primit
Când în cetate a intrat;
Pe un măgăruș a călărit,
Era trist și îngândurat...

El, tot știa ce va urma
Nu peste mult s-or împlini.
Și se gândea la moartea Sa,
La toate ce va pătimi...

Bătăi și chin, și umilință,
Să se împlinească proorocia.
La urmă, marea biruință
Când va veni Împărăția.

Acei care Îl așteptau
Erau cuprinși de bucurie,
Ei al Său nume Îl strigau,
Slăvit și sfânt în veci să fie!

Iubirea lor, Îi arăta
Cu toți Îl ovaționau
Numele-I binecuvânta
Și loc să treacă Îi făceau

Dar cei ce aici Îl așteptau
Odată, Îl vor condamna
Și vor uita cum Îl slăveau,
Toți vor dori, morții să-L dea

Isus știa al Său sfârșit
Dar trebuia prin tot să treacă,
Tot ce Isaia a proorocit
Să se-mplinească, să se facă!

Amin

Câmpia Turzii, 21 aprilie 2019