Credinta mantuitoare

Credinta mantuitoare
de Octavian Sarb


Pe un deal indepartat,
Pe o cruce-nalta,
Sta Isus crucificat,
Diavolul tresalta.

Intr-un deal indepartat,
Sub o piatra mare,
Sta Isus inmormantat,
Diavolul e tare.

Vestea buna s-a sfarsit,
Toti se duc spre casa,
Diavolul i-a amagit,
Linistea se lasa.

Tot ce a facut Isus,
S-a sfarsit la cruce,
A fost, doar, un mic intrus,
Cu un grai mai dulce.

Am crezut ca-I Imparat,
Ce ostire-aduna,
Sa ne scape de Pilat,
S-avem viata buna.

Ca din ceruri, Dumnezeu
Si-a adus aminte,
De robia ce, mereu,
Ne-a facut morminte.

Au murit ai nostri frati,
De sabia straina,
Prin lume-au fost imprastiati,
Far` pace si lumina.

Totusi, cei ce L-au urmat,
Pe-a Lui Cale-ngusta,
Azi rasufla usurat,
Victoria-I o gusta.

E viu Isus, in veci de veci,
Biruitorul mortii,
Te-asteapta-n cer, ca sa petreci,
Credinta-i cheia portii!

Oradea 03 Nov. 2009.