Vrem s-aducem mulțumire

VREM S-ADUCEM MULȚUMIRE

Vrem s-aducem mulțumire
Pentru că ai Tăi suntem
Ești Stăpân, reverși iubire
Ne înveți ce-i Nemurire
Ca progres spre Cer s-avem.

Tot ce-i bun și fără pată
Vine din al Tău hambar
Totul vine fără plată
Viața-i binecuvântată,
E învăluită-n har.

Privim mesele-ncărcate
Și-afirmăm: ”O, ce belșug!”
N-am avut grădini uscate
C-ai dat ploi s-avem bucate
Și ai tras cu noi la jug.

Ca în anii dinainte
Paza Ta ne-a însoțit
Ne-ai trimis așa cuvinte
C-au pătruns în cuget, minte
De noi nu Te-ai despărțit.

Bunătatea-Ți e știută
De acei ce s-au predat
Dărnicia-Ți ne-ntrecută
Nu e faptă prefăcută
Daruri multe Tu ne-ai dat.

Când în sol am pus sămânța
Îndoială n-am avut
Și ne-ai răsplătit credința
Să putem hrăni ființa
Ce mult bine ne-ai făcut!

Au fost și momente grele,
Au fost răni și a fost plâns
Dar privit-am către stele
Și ai trasformat în perle
Lacrimi care ne-au cuprins.

Ce sublimă sărbătoare!
Ce recolte-am adunat!
Din inimi mulțumitoare
Te cinstim cu adorare
Că-n Lumină ne-ai păstrat.

George Cornici/19 Noiembrie, 2012