Osana-n cer şi pe pămànt!

O rază caldă îmi pătrunde
În sufletul trudit şi greu,
Speranţa parcă se ascunde
Printre secundele fecunde
Şi mă întreb: "Cine sunt eu?

De ce mai rabdă încă glia,
Să o mai calc, să o frământ?
De aş zbura ca ciocârlia,
Aş lua cu mine-n 'nalt solia
Suspinul l-aş preface-n cânt.

M-aş înălţa mi sus de stele,
Din nori mi-aş face giulgiu sfânt
Şi scuturându-mă de rele,
De amintiri şi vremuri grele,
M-aş aciui în cuib de vânt.

Printre-aurore boreale,
M-aş perinda şi-aş tot doini,
Arcuş pe strunele astrale,
Aş intona doar osanale,
Până când Tu mă vei răpi.

De ce mai rabdă încă glia,
Să o mai calc, să o frământ?
E scrisă-n Biblie datoria
Ce-o are omul, căci Mesia,
Ne-a dat şi har şi legământ!

O rază caldă îmi pătrunde
În sufletul trudit şi greu,
Cuvântul Sfânt în El ascunde,
Speranţe, promisiuni fecunde,
Ce spun să cred în Dumnezeu!

De aş zbura ca ciocârlia,
Suspinul l-aş preface-n cânt,
Aş răspândi-n ecou solia:
Isus e-ntradevăr Mesia!
Osana-n cer şi pe pământ!

07/04/14, Barcelona- Lucica Boltasu