De-ai mai fi, Isuse...

De-ai mai fi, ISUSE...

De-ai mai fi ISUSE, prunc in Betleem,
raze-avand pe frunte, ca un diadem,
o, cum ne-am mai strange din larguri,
la iesle cu drag sa veghem,
de-ai mai fi, ISUSE, prunc in Betleem...

De-as avea palate cum in basme sunt,
unde-n diamante soarele-i rasfrant,
rubine de foc so topaze,
pe toate uitarii le-as da
si-as veni, ISUSE, langa ieslea Ta!

De-ai mai fi ISUSE, Pruncul-Voievod,
de-as fi eu Cezarul, de-as fi eu Irod,
as pune sub talpile Tale
cununa si scump diadem,
de-ai mai fi, ISUSE, prunc in Betleem!