Când sus pe cruce...

Când sus pe cruce...

Când sus pe cruce-n dăruire
Prin Jertfa mare m-ai născut
Fiindcă Doamne-aşa ai vrut,
Prin planul sfânt de mântuire
Garant etern Tu Te-ai făcut!

Şi mulţumiri se cade aduse
Pentru prea sfânta biruinţă
Purtată în marea sufernţă...
Că slava Ta, Doamne Isuse
Tu-ai prefăcut-o-n umilinţă!

De aceea, vreau lângă Tine,
Isuse Doamne... să mă ştiu
Cât timmpul încă nu-i târziu,
S-ascult cuvintele-Ţi divine
Ce n-au sunat în loc pustiu.

Ci şi-au găsit ecou în suflet
Trezindu-mă din dormitare,
Să gust din dragostea mare
În viaţa zilnică, şi-n umblet
Să nu alunec, spre pierzare.

Să mă ridic, şi-n ciuda sorţii
Ce-am moştenit, prin păcat
Să cred deplin că sunt salvat,
Că pot scăpa de vraja morţii
Prin sângele, ce L-ai vărsat!

Şi-atunci, în sfânta veşnicie
Să fiu nedespărţit, de Tine,
Prin spledidele lumi, divine,
Să gust din scumpa bucurie
A trăirilor... de farmec pline!

Flavius Laurian Duverna
18 februarie 2008