Bucuria fulgilor de nea

Mi-ai făcut azi bucurie din steluţe mici o mie,
Fulgi zglobii mi-au amintit că iarna iar a venit.
Lucitori şi eleganţi, cu luciri de diamant,
Fulgii vii de alb curat îi primim, ce minunat!

Sunt lucraţi de Creator, dăruiţi ca şi decor, sunt
Cernuţi din cer de sus, plăsmuiţi de-al nost' Isus!
Azi pământul e-mbrăcat într-un alb veşmânt curat,
În haină de catifea, moale, doar din fulgi de nea!

Iar copacii-s fulguiţi, în dantele primeniţi,
Poleiţi de sărbătoare, Doamne, ce minune mare!
Clopoţei s-au aşezat, în ciorchini s-au înşirat,
Ţurţuri mici şi argintii stau la streaşini-aşa vii!

Crizanteme-s îmbrăcate în bundiţe argintate,
Îngheţate, îmbrobodite, cu fulgi groşi împodobite.
Brazii-n alb sunt ceruiţi, în beteală vătuiţi, globuri...
Doar din fulgi de nea şi în vârf au mică stea.

În colind de cor ceresc, fulgi zglobii împărtăşesc
Bucuria mea şi-a ta, aşternută-n fulgi de nea!
Ce peisaj de vis frumos, alb, curat şi maiestos,
Mi-ai creat cu bucurie, laudă Doamne, numai Ţie!

Mă închin, Te preamăresc, Tată Bun, Stăpân Ceresc,
Tu ne dai cu bucurie, frumuseţea asta vie...
Te slăvesc şi-Ţi mulţumesc, iarna Doamne, o iubesc!
O primesc şi-mi pare bine c-a venit doar de la Tine!

Amin!