Spre Tine ochii mi-i ridic

Spre Tine ochii mi-i ridic
Pentru a nu ştiu câta oară
Ajută-mi, Doamne, înc-un pic,
Speranţa n-o lăsa să-mi moară!

Pân-am să plec de pe pământ
Credinţa mea fă să sporească,
Cuvântul Tău cel bun şi sfânt
Doresc să mă călăuzească.

Şi lasă-mi dragostea dintâi
Să mă-nsoţească totdeauna
Cu mine-alături să rămâi
Când se dezlănţuie furtuna.

Mai poartă-mă pe braţul Tău
Cum m-ai purtat odinioară
Să nu mă biruie cel rău,
Schimbă Tu iarna-n primăvară!

Te chem cu sufletul trudit;
Nu-ntoarce de la mine faţa!
În noaptea ce m-a copleşit
Fă să apară dimineaţa!

Mă sprijineste până când
Privi-vor ochii mei minunea
Căci Tu ai zis: “Eu vin curând!”
Şi-ţi împlineşti promisiunea.

Căci iată, vremea a sosit
Şi zilele sunt tot mai rele.
Ajută-mi, până la sfârşit
Să rabd, stăpân al vieţii mele!

O, Doamne,Tu n-ai părăsit
Pe nimeni din ai Tăi, vreodată!
Şi eu, cu sufletul smerit
Strig către Tine, sfinte tată!

Ajută-mi, crucea să mi-o port
Şi când mi-e greu şi când mi-e bine.
Cât voi mai fi în acest cort,
Să Te urmez, Doamne, pe Tine!