Șaptezeci de ani

Șaptezeci de ani

Mai bine șaptezeci de ani
Să fiu hulit pentru Isus,
Decât o viață-amăgitoare
Și despărțit de Cel de sus.

Mai bine șaptezeci de ani
Să fiu străin de cei aproape,
Decât să joc în hora lor,
Cuprinși de rău și moarte.

Mai buni sunt șaptezeci de ani
Să port un jug pentru Isus,
Decât să port un jug lumesc,
Ce trage-n jos, și nu în sus .

Mai buni sunt șaptezeci de ani
De plâns și așteptare,
Decât oferta lumii reci
Ce trece, care moare……

Sunt de folos un pumn de ani
Să îi trăiești în umilință,
Decât al lumii sclav și orb,
Și gol sau șchiop, în neputință.

Sunt de folos un șir de ani
Ce-i colier ca de rubine,
Să-i faci cadou Acelui Sfânt,
Ce vrea să stea cu tine !

Nu șaptezeci de ani ai mei
Îmi dau, ce doar El poate,
Că lumea-i bulgăr de omăt,
Năluci, târzii în noapte.

Mai bine șaptezeci de ani
Optzeci, sau cine știe,
Să sufăr pentru El aici
Și să câștig o veșnicie!

În sulul vieții este scris
Și numărul de ani ce trec,
De-or fi mai mulți de șaptezeci
Sau mai puțini, nu se repet.

Cei șaptezeci sunt doar oferta
Între o lume și Isus,
Alegi prin ei dulceața lumii
Sau bucuriile de sus ?

Viorel Balcan 25 ianuarie 2013