O clipă de eternitate

Aș vrea să gust
O clipă de eternitate
Să-mi umplu ființa
Și să pot zbura,
Să simt mireasma vieții
Ce-i dincolo de moarte
Unde clepsidra vieții
N-ar fi deasupra mea.

Simt freamăt, cutezanță,
Speranță și suspin
Ce vin ca valul
Și se sparg de mal,
Le văd pe toate
Mărindu-și arealul
Și-adăpostite-n mine
Muncesc un trup firav.

Suspinul meu mă doare,
Curajul mă ridică,
Speranța îmi dă aripi
Și-n ființă simt fior,
Clepsidra va dispare
De voi urca pe valul
Ce duce către locul
Ce-i dincolo de nori.

Îmi regăsesc cadența...
Dar nu sunt singur
Căci ruga mea fierbinte
M-a ridicat pe val,
Un braț ce mă cuprinde
Mă trage dinspre locul
Unde s-ar sparge valul
Și m-ar zdrobi de mal.

Sunt ridicat mai sus
Prin locuri neumblate
Iar brațul ce mă ține
Mă mângâie ușor,
De-acum începe viața
Căci simt eternitatea...
Închid clepsidra-n taină
Și simt un cald fior.