Nădejdi...

Nădejdi...

Mă-ncălzesc în iarnă cu soarele verii,
Cu verdele ierbii, parfumul de tei,
Cu raza luminii ce-mi încălzea fața,
Cu nevinovăția jocului de miei.

Cu miresmi colorate, plouate-n grădină,
De stropii cei calzi ce cădeau generos,
Cu umbra răcorii în zile toride,
Masă-ndestulată sub brazii umbroși.

Cu trilul coral repetat în pădure,
Culorile cerului atât de iubit,
Ce veghează asupra-mi în orice vreme,
Să fiu: liber, mulțumit, fericit.

'Mi-acopăr în rugi sufletu-mi, e-n sărbătoare,
Când afară sunt: urlete, țipete, vai!...
Mă îndemn credincios pe cărare,
Spre Domnul, ce mi-a promis că,

Mă va duce în rai.

6 februarie 2017
Sanda Tulics