Din trainicele vise

Splendorile visate în armonii
Coboară în adânci aşezăminte
Şi descifrări de gânduri care-s vii
Se înfăţişează ochilor în sfinte

Idei care în lumină se împletesc.
Le aşterne armonia peste viaţă.
Sunt străluciri de vis care tot cresc
Spre o neapusă, nouă, dimineaţă.

Din trainicele vise s-au născut
Albastrele lumini ce-au ignorat
Strigări şi vorbe care aici au vrut
Să încurce gândul ce n-a căutat

Lumina ce din cer a răsărit,
Nu dintr-o apusă stea întunecată,
Ci din viaţa ce nu s-a oprit
Să nască stele, fiindcă-i necreată.