Cu Tine, Iubire!

Cu Tine, Iubire,
viața mea curge în albii de jar,
în mine cuvȃntã iubirea;
în mine trãiește puterea învierii prin har!
Sub focul privirii Tale
negura durerii se destramã,
dragostea biruind îndoiala,
zidul încercãrii și norii de-aramã!

Cu Tine, Iubire,
ascult șopotind izvorul învierii,
cȃntecul biruinței
și lacrima îndurãrii!
Chiar de e greu pe cãrarea din noapte,
Ființa Ta îmi acoperã sufletul
cu razele mȃngȃierii
și cãldura dragostei adevãrate!

Cu Tine, Iubire,
șiragul cuvintelor înmiresmate
se varsã în Marea Luminii,
tainele vieții desfãcȃndu-se una cȃte una,
sub lumina minunii;
peste cerul cãutãrii mele
aud în piept strigarea bucuriei
și floarea speranței renãscȃnd sub cununa albã
a lanțurilor de iubire și stele!

Cu Tine, Iubire,
chemãrile Luminii
se-mplinesc în cortul vieții
legãnate de pacea universului trãirii;
sub largul bolții îngerești,
dragostea Ta
îmi scaldã obrajii cu roua cerurilor infinite,
coborȃnd peste viața
și casa mea
liniștea eternitãții fericite!

Cu Tine, Iubire,
sunt în Cer, în nemurire!


Florești, Cluj