Regretul omului

Prin credinta Te chemam
Si prin fapte Îti aratam,
Dragostea ce noi purtam
Ce doar prin har o capatam.

Prin purtarea mea cinstita,
Ascultarea si calauzirea sfanta,
Seama imi dau cat ma iubesti,
Si ca-n mine, vrei Tu sa traiesti.

Din adanc Îti multumesc
Tot ce vreau e sa Te slujesc,
Din dragoste, respect si afectiune, Tata,
Îti multumesc, caci de pacat m-ai lepadat indata.

Ma doare c-am pierdut asa mult timp...
Acum realizez ca n-am ce-Ți oferi in schimb,
Regret, pacatul si nelegiuirea,
Regret Isus, ca n-am stiut ce inseamna trairea.

Numai datorita Tie
Am un loc in Împaratie,
Multumesc c-ai avut mila de mine,
Multumesc Isus, ca m-ai strigat pe nume.

Harul Tau, noi nu meritam,
Nici atentia, nu mai stim sa ne purtam…
Insa Tu Te-nduri de toti,
Ma intreb oare cat mai poti,

A duce a mea povara,
A indura a noastr’ ocara?
Cum reusesti Tu, Doamne, oare?
Sa ne aduci mereu, un dulce soare?