Pana de scriitor

Daca viata mea ar fi penita
ca pana unui scriitor,
ce-am scris eu stiu, dar maine oare?
ce-oi scrie anul urmator?

Am scris blandete, bunatate
dar maine? anul viitor?
cand vor veni sagetile amare
voi fi mai vegheator?

Am scris cu indelunga Sa rabdare,
dar maine ? voi iesi biruitor?
si bucuria va-nsenina fruntea-mi
in anul urmator?

Si binele l-am scris sau doar l-am zgariat?
sa scrii un bine nu-i usor
caci pacea se coboara peste tine
oh! ce va fi in anul urmator

si credincios Stapanului iubit
l-am scris iubirea-n tainic dor,
dar maine cand raci-se-va credinta?
voi scrie anul viitor?

voi infrana penita mea
sa nu ranesc voi scrie-ncetisor?
chiar de-ar fi toti-mpotriva mea
in anul urmator?

Si dupa cum ati observat
ultima-n pana mea e dragostea unui Mantuitor
ea va ramane, n-o va sterge nimenea
nici anu-acesta, nici cel viitor!

Daca viata mea ar fi penita
ca pana unui scriitor
as scrie-a Duhului Sfant roada
si-acum, si anul urmator

Dar v-as ruga ca-n partasie
sa scrie toti cu-n tainic dor
cuvantul drag, cuvantul MARANATA
si-acum, si-n anul viitor!!!