Sărbătoare schimonosită

SERBARE SCHIMONOSITĂ

Doar Lucifer insuflă-n fiinţe
Convingere pentru urât
Roada nocivelor seminţe
Pe foarte mulţi i-a doborât
Azi milioane sunt trişaţi
De-ai lui agenţi haini, turbaţi.

Dispreţul lui pentru frumos
Se vede şi-n acea serbare
Ce n-are-n centru pe Hristos
Şi nici făpturi din Cer nu are
Vezi doar figuri schimonosite
Cu zâmbetele îndrăcite.

Cei dornici de sperieturi
I-au pus un nume: halloween
La ei vedem apucături
Ce înjosesc duhul divin
E-un festival urât, grotesc
Dar milioane-l preţuiesc...

Sub şifonate costumaţii
Sunt fiinţele căzute-n laţ
Care-au crezut în aberaţii
Şi tatuaje au pe braţ.
E vorba de-o naivitate?
Nu! Ci de fiinţe înşelate...

O, cum i-a dus de nas Satan
Să creadă într-o rătăcire!
De-ar şti că e al lor duşman
Ce dă otravă, nu iubire
Ar renunţa la sărbătoarea
Ce-aduce teama şi teroarea...

Adepţii ei au ridicat
Prin magazine chipuri hâde
Iar cel ce-n toate-i necurat
Se bucură şi tare râde
Îşi împlineşte misiunea
De-a da la oameni urâciunea.

Mii de bostani, case de groază
Creează demonicul decor
Dar unii o interpretează
Ca datina unui popor
Şi vor distracţii copioase
Iar spaima să le intre-n oase.

E ritual? Nu! E drăcie
Dar cei ce au în Creator
Un sprijin şi-o ucenicie
Resping ce e respingător
Şi-şi dau afecţiunea toată
Numai cucernicului Tată.

Numai Cuvântul uns cu har
E-n stare să îi lumineze
Ca festivalul cel murdar
Să vrea să îl anihileze
Şi doar divina sărbătoare
S-o aibă-n gând şi în purtare.

Să proclamăm, cu zel, oricând
De unde vine rătăcirea
Şi cum, la toţi, Păstorul blând
E-n stare să le schimbe firea
Să aibă parte de serbări
Ce-aduc doar binecuvântări.

4 Octombrie, 2009