"M-am născut la sat" - Poezie

Categorie: Poeziii creștine

M-am născut la sat

M-am născut la sat,
În pat cu strujac,
Nu-mi este rușine,
Ci am bucurie.

Mama a cusut
La război de țesut
Poneve frumoase
Și pături colorate.

Am crescut pui mici,
Curci, rațe și găini,
Nu-mi este rușine,
Sunt țăran pe lume.

Am rânit la vaci
Și-am crescut cu porci
Și m-am dus la sapă,
Câteodat’ la coasă.

Viața de la sat
E un dar bogat,
Pentru orice copil
E un har nobil.

Să te joci în țărână,
Să mânci din grădină
Morcovi din pământ
Când tu ești flâmând.

Viața de la țară
Cu căldură-n vară,
Iarna foc cu lemne
Să dormi cu izmene.

Eu sunt un țăran
Și mai sunt român
Și de mic copil
Am crescut umil.

Nu-mi este rușine
De țărani ca mine,
Dar mă întristează
C-ați vândut o țară.

Voi din Parlament,
Ce vă spuneți domni,
Ați adus faliment,
Ne-ați vândut pe bani.

Tot ce-au fost valori
E cancer pentru voi
Și ai noști’ părinți
De voi sunt lepădați.

Ați făcut din copii
Niște jucării.
Îi vreți desfrânați,
Robi la niște draci.

Nu-mi este rușine
De țărani ca mine,
Nici de Sfânta Carte
Sau Jertfa de pe cruce.

Mi-e rușine însă
De smintiți cu școală,
Voi ce azi distrugeți
Tot ce voi atingeți.

Voi, domni anticriști,
Ucigași de copii,
Țâncii nenăscuți
Îi vreți omorâți.

Țineți minte-acuma,
Veți primi răsplata,
Vă spune-un țăran
Cu inimă de creștin.

Domniile voastre
Veți plăti după fapte,
Hristos la Judecată
O să vă răsplătească.

Nu-mi este rușine
Sunt țăran, române,
Și nu-mi este frică
Să rămân în credință.

Simion Ioanăș
 

sursa: https://paginacrestina.wordpress.com