GLOSSA (Strigăt din Betşeba)

Doamne, în bunătatea Ta
Șterge fărădelegea mea
Spală cu desăvârşire
Toată a mea nelegiuire
Spală-mă Tu de păcat
Cu isop mă fă curat
Spală-mi păcatul firii
Dă-mi nădejdea mântuirii

Păcătos, plin de păcate
Grele ce nu sunt iertate
Vin la Tine cu regret
O, Isus din Nazaret
O, Isuse din mărire
Vin la Tine cu căire
Făr’ de Tine cum aș sta?
Doamne în bunătatea Ta

Vin la Tine proşternut
Șterge-mi păcatul făcut
Pune-mi limbii pază, Sfinte
Pentru relele-mi cuvinte
Pasul pe cărare-mi pune
Cer Doamne cu rugăciune
Mântuirea a-Ți avea
Șterge fărdelegea mea

În păcat sunt zămislit
Ca tăciunele cernit
Multe rele am făcut
Multe fără știință sunt
Bunătatea Ți-am găsit
Fă-mă Doamne, fericit
Păcatul ce-l am din fire
Spală cu desăvârșire

N-am cetate în pustiu
Călător aici mă știu
Pietre vii ai Tăi, ei sunt
Preoţie-n Duhul Sfânt
Pom făr` roade am trăit
Ție Doamne, am greșit
Şterge-n marea Ta iubire
Toată a mea nelegiuire

Chiar de arsă piele aș da
Sunt nimic făr` mila Ta
Avut să dau nimic nu-i
Tu, Doamne, toate supui
De-mi dai dragostea de sus
Atunci ca un fulg sunt pus
Doamne Ție m-am predat
Spală-mă Tu de păcat!

Făptură nouă că sunt
Sunt voios şi pe pământ
Că sunt iertat şi mântuit
De Tine nedespărţit
Nu mă mai lăsa pătat
Nici la moarte şi păcat
Chiar de ştiu că-s împăcat
Cu isop mă fă curat!

Chiar de plâng la nesfârşit
Eu nu-mi spăl păcătuit
Doar o mână, mâna Ta
Poate răul a-l spăla
Limba mea va lăuda
Doamne, îndurarea Ta
Să fiu floare a iubirii
Spală-mi păcatul firii

Strig naintea zorilor, nădăjduiesc
La Cuvintele-Ți eu mă gândesc
Știu, cârmâz e orișicare
Tu însă, eşti bun şi mare
Strig cu glasul către Tine
Nu mă lăsa de ruşine
Chiar de nu sunt ca martirii
Dă-mi nădejdea mântuirii!

Dă-mi nădejdea mântuirii
Spală-mi păcatul firii
Cu isop mă fă curat
Spală-Mă Tu de păcat!
Toată a mea nelegiuire
Spală cu desăvârşire
Sterge fărdelefea mea,
Doamne-n bunătatea Ta!