Glasul Domnului

Cămaşa de v-ar fi cum e cârmâzul
Aş face-o Eu mai albă ca zăpada,
Căci pentru voi, am întocmit destinul
La Golgota, ca să puteţi fi gata!

Acolo am băut întreg paharul.
Sorbind din suferinţa nemiloasă!
Prin suferinţă, v-am luat amarul,
Ca să scăpaţi de-o lume păcătoasă

Să fiţi voi gata când voi reveni
Să Îmi ridic rodul de pe pământ,
Căci în văzduh vreau a ne întâlni,
Aşa cum scrie, veşnicul Cuvânt.

De în umblarea voastră aţi geşit?
Veniţi la Mine, să vă dau iertare,
Căci glasul vostru fi-va auzit!
Până în Ţara unde-i veşnic Soare.

Eu v-am iertat căci vă iubesc nespus
Şi vreau cu voi să fiu Eternitatea,
Aşa ne-a spus al nostru Domn, Isus,
Când pe Golgota, ne-a dat libertatea.

Păcatele de-ar fi cum e nisipul
Le voi spăla pe toate prin iubire.
Căci vă iubesc! Ne-a spus Mântuitorul
Vă vreau cu Mine acolo-n nemurire.


Amin