Din neant...

Din neant...

Din neant spre existenţă
Iehova când le-a chemat
Martori vii, că le-a creat,
Lumile, 'n-a Sa prezenţă,
Grabnic, s-au şi-nfăţişat.

Şi-n rând puse în Galaxii,
Printr-o veşnică mişcare
Şi-având un rost fiecare,
Sunt de-apururi mărturii
A Forţei, cea Creatoare.

Stelele-n pleiade strânse
Strălucind pe firmament
Ca-n spaţiu incandescent,
Se-nvârtesc fiind supuse
Celui Sfânt, omniprezent.

Şi-Universul prin formare
Ne vorbeşte de puterea
Cum Şi-a exercitat vrerea,
'Nţelepciunea prin creare
Arătând dragostea mare.

Ceruri toate trâmbiţează
Vestiind lumii-a lor mărire
Prin vasta-i nemărginire
Ce de-a-pururi luminează
Complete-n desăvârşire.

O! De am putea să privim
Sori, sisteme, în măreţie
Cu-a lor faimă-n măiestrie,
N-ar fi timp să povestim
Despre toate-o veşnicie!

Flavius Laurian Duverna
24 aprilie 2008