Cunosc un om

CUNOSC UN OM

Dionisie Giuchici
vol. 1 - "Domnul, nu eu!"

Dintre câte Pavel scrie şi pronunţă şi vesteşte
Dintre câte i se-ntâmplă, o lucrare ne uimeşte;
O lucrare se ridică mai presus de toate cele,
Când a fost răpit de Domnul dincolo, mai sus de stele.

Pavel, primul om din lume, cel dintâi astronaut
Care a zburat în zarea marelui necunoscut,
Dezlegându-ne enigma universului fantastic,
Înălţimile luminii din adâncul cel sargastic.

Marele ocean de stele şi albastru fantomatic
Poartă trei peceţi şi merge ca şi ceasul automatic.
El a numărat trei ceruri, trei strălucitoare spaţii,
Domnul l-a răpit pe Pavel în divine revelaţii.

Despre lumile eterne, despre lumile de sus,
Pavel a păsrat tăcere, foarte puţine ne-a spus.
Doar că nu putea distinge dacă a a fost în duh sau fire
Când l-a dus naveta sfântă înspre marea strălucire.

Trupul după cum se vede n-are multă importanţă
Când e îmbrăcat în Duhul trece veşnica distanţă.
Trece peste mări şi stele şi mulţimea de planete
Omul care-n trup de carne a primit de sus pecete.

Sus în orizonturi sfinte Pavel e răpit în rai,
Unde-şi are tronul veşnic, Tatăl nostru Adonai.
Măreţia Celui Veşnic, aurora Trinităţii,
Dumnezeul nemuririi şi mulţimile cetăţii

Musafirul de pe Terra este însoţit, condus,
De la porţile intrării până-n Faţa lui Isus!
Merită să suferi bice pentru scopul mântuirii
Pavel a văzut şi locul, şi cununa răsplătirii.

El a auzit cuvinte sus în gloria cerească
Neîngăduite cărnii, sângele să le rostească.
El vorbea de trei întinderi, suprafeţe sau genuni
Cu nenumărate taine şi cu veşnice minuni.

Dumnezeu şi-a pus amprenta, numărul codificat,
După chipul slavei Sale El pe toate le-a creat.
Chiar şi-n universul micro în structura din nucleu
Întâlnim aceeaşi taină, Numele Lui DUMNEZEU.

Tatăl şi ISUS, Cuvântul, şi puterea trinităţii,
Cel ce este, Cel ce vine, DOMNUL, Soarele dreptăţii.
Noi avem şi trup şi suflet, dar şi duhul minunat,
După chipul Celui Veşnic primul om a fost creat.

În al treilea cer e raiul, cine ar putea străbate?
Cine ar avea curajul, cu ce fel de aparate?
Nu avem în lume forţe, pe pământul întinat,
Să străbată printre astre până-n locul minunat.

Numai forţa Cincizecimii, numai Duhul Lui ISUS.
Vântul sau vârtejul veşnic poate să ne-nalţe-n sus.
După cum la înălţare, DOMNUL care-a biruit,
Sub privirea tuturora norul l-a acoperit.

Lutul cu a lui atracţii, pur şi simplu e sfidat,
Nu-i nevoie de rachete pentru zborul minunat.
Căci a noastre propulsoare fac aprindere internă,
Foc din flacăra iubirii, din iubirea Lui eternă.

Pentru zborul înspre stele, înspre celelalte spaţii,
Cartea Sfântă ne arată foarte multe demonstraţii,
Ne-a fost arătat şi locul fericirii de apoi,
Toată gloria cerească e păstrată pentru noi.

Pavel a purtat ţepuşul pălmuirii celui rău,
După ce-a văzut mărirea, gloria lui DUMNEZEU.
Dar în neputinţa cărnii, harul sfânt a triumfat,
Pavel plin de-a Lui putere oameni morţi a înviat.

Vântul de pe altitudini până jos în văi adie,
Pe aripa lui zbura-vor cei aleşi in veşnicie.
Cei de la Adam la Noe, de la Noe la ISUS,
Şi în fine, era noastră cu făgăduinţi de sus.

Învierea şi răpirea Cartea Sfântă o arată,
Ba mai mult, în cursul vremii ea a fost şi demostrată.
DOMNUL nimiceşte moartea şi cuvântul incredibil,
Care către oameni strigă: "Asta pare imposibil!"

Pavel a păzit credinţa care i-a adus cunună,
Şi ne cheamă prin credinţă să luptăm lupta cea bună.
Şi la omul rău, tâlharul, cu dumnezeiescu-I grai,
DOMNUL i-a vorbit pe cruce: "Azi vei fi cu Mine-n rai!"

Pavel despre sine zice: "Eu cunosc un om smerit,
Care l-a urmat pe DOMNUL, şi a fost în rai răpit"
"Eu mă duc -ISUS ne spune- să vă pregătesc o ţară
Unde nu mai este moarte, nici durere, nici ocară!"

Iar la împlinirea vremii, va veni cu soli de foc,
DOMNUL, ca să ne strămute sus în fericitul loc.
MARANATA! Iată zorii dimineţii se ivesc,
Toate semnele Scripturii ne arată, ne vestesc,

Cerul cerurilor pline de cântări şi trandafiri,
Toate oştile aşteaptă ziua marii întâlniri.
Chiar şi Duhul şi Mireasa, şi întreaga Lui grădină,
Toate strigă şi aşteaptă zorii cu a lor lumină.

Sfinţii care poartă jugul şi iubesc a Lui venire,
Vor purta cununi de slavă şi cununi de răsplătire.
Fraţii care au pecetea şi sigiliul mântuirii,
Viza sfântă de intrare sus în Patria iubirii.

Ei vor auzi semnalul: "Miezul nopţii a sosit !"
Şi spre norul plin de slavă vor zbura spre răsărit.
Vor zbura ca vechiul Pavel până în al treilea vid,
Unde sfinţii cântă slavă lângă Fiul lui David.

Raiul cu a lui întinderi şi cu frumuseţi de vis,
De ISUS HRISTOS, de DOMNUL, pentru noi a fost promis.
Dar un lucru ţine minte, dragă frate invitat,
Căci acolo n-o să intre nici un suflet întinat.

Pe acele străzi de aur în Ierusalimul nou,
Vor intra biruitorii care învins-au pe cel rău.
Cei fricoşi vor sta afară, ceata celor răzvrătiţi,
Care-n lupta cu păcatul au căzut, au fost trântiţi.

Mincinoşii, desfrânaţii, hulitorii, câinii răi,
Nu vor moşteni cu sfinţii, cu ISUS, şi cu ai Săi.
Vânzători de indulgenţe, vânzători de oameni sfinţi,
Oameni cu veşmântul roşu vor rămâne-n suferinţi.

Raiul cere sacrificii, şi se merită, să ştii,
Zece vieţi de-ar fi într-una, n-ai putea nicicând plăti.
Sus pe Golgota, pe cruce, DOMNUL a plătit intrarea,
Raiul stă deschis cu stimă pentru toată adunarea.

Iar acum de noi depinde cum luptăm şi cum trăim,
Ca să biruim în lupte, haideţi să ne pocăim!
Să strigăm: ISUSE sfinte, dă-ne al iubirii jar,
Binecuvintează DOAMNE, tot poporul cu-al Tău har!

AMIN