Cu dor nestins...

CU DOR NESTINS...

Cu dor nestins Îţi aşteptăm venirea
Şi ştim că este-un plan; îl respectăm
Ne ştim prioritatea şi menirea
Şi ştim că Sus ne-aşteaptă strălucirea
De-aceea, sfinte Domn, Te ascultăm!

Te ascultăm când Tu ne dai poveţe
Dar şi când ne mai dai mustrări
Prin toate depăşim o stare de tristeţe
Şi căpătăm elan de tinereţe
Să putem călători pe sfintele cărări.

Cu dor aprins trăim învrednicirea
Ce am primit-o când ne-am pocăit
Am înţeles atunci ce e iubirea
Ne este încă vie amintirea
Când pacea Ta, cu drag, ne-ai dăruit...

E-un dor sublim ce ne însufleţeşte,
Ne dă aripi să ’naintăm spre ţel
Cu el în noi credinţa noastră creşte
Chiar dacă vântul necazului vuieşte.
E-un sentiment ce-ndrumă spre Betel...

E dorul ce ne leagă de eternitate
Şi-aduce-n noi trăiri din Rai
De-aceea Te-om sluji cu scumpătate
În toate vrem să-Ţi dăm întâietate
Căci zilnic din cupa dragostei ne dai.

Pân’ Te-om vedea nu va apune dorul
De Ţara Frumuseţii cu-a ei locuitori
Cu Tine vrem să ne petrecem Viitorul
Ne eşti Lumină şi ne eşti Păstorul,
Ne dai puteri să fim biruitori.

31 ian. 2007