Deja o realitate, pornificarea planetei se intensifică şi produce un număr tot mai mare de victime. Cel puţin o dată pe an scriem despre pornografie, atrăgând atenţia auspra consecinţelor şi efectelor ei grave fie în viaţa intimă, fie în societate. Subiectul e deosebit de important pentru că, aşa cum confirmă studii frecvente, ea afectează negativ creierul, personalitatea omului, relaţiile de cuplu, creează dependenţă de pornografie, dependenţă de sex, previne satisfacţia sexuală în viaţa de cuplu, subminează demnitatea femeilor, intoxifică mintea, e responsabilă pentru traficul de fiinţe umane, sclavia sexuală, prostituţie şi multe alte lucruri asemănătoare cu acestea. În plus, ea ne afectează viaţa morală, spirituală şi relaţiile de familie. Impactul economic negativ al pornografiei e şi el imens. Consumul de pornografie costă şi există studii care indică că ea afectează productivitatea la locul de muncă. Pornografia a precedat revoluţia sexuală şi i-a facilitat apariţia, iar revoluţia sexuală, odată scoasă din cutia Pandorei, a dezlănţuit la rândul ei o avalanşă fără precedent a pornografiei. Aşa după cum revoluţia sexuală s-a răspândit pe tot globul, devenind un fenomen global, pornografia a făcut la fel. Pornografia a facilitat emanciparea sexuală, iar revoluţia sexuală a sporit consumul de pornografie.
În anii ’60 pornografia a fost declarată o formă de expresie individuală a libertăţii cuvântului protejată de lege, iar consumul de pornografie a fost declarat un drept constituţional, la fel şi libertatea de a produce şi distribui pornografie. Practic, la ora actuală singura formă de pornografie care e încă ilegală şi al cărei consum e interzis de lege e pornografia care implică minorii, cunoscută că „child pornography”. Dar şi pornografia infantilă rămâne mai în întregime nepedepsită. Dovedirea în instanţă a pornografiei infantile ori a consumului de pornografie infantilă e extrem de dificilă, din care cauză producătorii ori consumatorii de pornografie infantilă sunt rar daţi în instanţă, iar cei găsiţi vinovaţi primesc pedepse lejere. La asta se adaugă şi pasivitatea autorităţilor faţă de consumul de pornografie. Nu cunoaştem niciun program specific de reabilitare a persoanelor dependente de pornografie finanţat de stat. Dar cu toate acestea, există şi semne încurajatoare. Acum doi ani legislatura statului Utah a adoptat o rezoluţie care identifică pornografia ca epidemie care periclitează sănătatea publică, iar luna trecută legislatura statului Arkansas a făcut la fel. Ambele rezoluţii cer autorităţilor să adopte măsuri specific pentru reducerea consumului de pornografie şi să sprijine financiar organizaţiile neguvernamentale care ajută la reabilitarea celor dependenţi de pornografie şi sex.
Ce e pornificarea?
Nici cuvântul „pornificare”, nici verbul „a pornifica" nu există în dicţionarul limbii române. „A pornifica" e un verb care la început a fost un substantiv. Aşa după cum cuvântul „sex” a dat naştere verbului „a sexualiza” ori „sexualizare”, ca, de exemplu, „sexualizarea minţii ori a societăţii”, la fel cuvântul „pornografie” a dat naştere verbului „a pornifica”, care denotă transformarea pornografiei într-o acţiune, în cazul nostru impregnarea societăţii, a caselor noastre, a spaţiului nostru public şi privat, şi a dispozitivelor noastre electronice de imagini pornografice. Cuvântul a apărut prima dată în vocabularul anglo-saxon, ca neologism, sub forma verbului „to pornify”. Înţelesul lui e uşor de priceput, pentru că descrie plastic dimensiunile imense ale pornografiei şi manifestările ei în societatea contemporană. Factorii cei mai importanţi care au dus la pornificarea globală sunt internetul, cerinţa de pornografie şi consumul în creştere de pornografie, facilitarea accesului la pornografie şi pasivitatea autorităţilor faţă de pornografie. Recent, de exemplu, autorităţile şcolare dintr-un district şcolar din statul Mississippi au examinat laptopurile elevilor, descoperind, cu groază, că 20% dintre ele deţineau materiale pornografice.
Pornificarea în date statistice
Studii făcute în 2016 şi 2017 explică în date statistice dimensiunile pornificarii globale. În 2016 cel mai vizitat site web de pornografie din lume a fost accesat de 4,6 miliarde de ori. Asta înseamnă 524000 de ore de vizionare de pornografie ori 17000 de vieţi umane. În 2016 locuitorii planetei au vizionat 92 de miliarde de materiale pornografice, adică 12,5 de fiinţe umane. Cercetătorii recunosc că devine aproape imposibil să socotească exact numărul persoanelor care vizualizează pornografie. Este imposibil, de asemenea, să se ţină statistici exacte privind numărul de site-uri pornografice. Ca atare, numărul persoanelor care vizualizează pornografie şi numărul exact de vizualizări e imposibil de determinat cu acurateţe şi sunt mult mai mari decât cele date de studiile de specialitate.
11 ani – asta e vârsta medie de la care copiii sunt expuşi la pornografie, fie în mod intenţionat, fie din accident. Asta înseamnă că majoritatea copiilor deja au vizualizat pornografie până ajung la 11 ani. 93% dintre băieţi şi 62% dintre fete sunt expuşi pornografiei online pe parcursul adolescenţei. 22% din pornografia accesată online de persoane sub 18 ani e vizionată de minorii sub 10 ani.
70% dintre adolescenţi definesc pornografia în sensul ei funcţional, nu după forma ei. Asta e cât se poate de tragic, pentru că adolescenţii înţeleg pornografia ca imagini care le stimulează sentimentele intime, nu ca o formă de divertisment.
57% dintre adolescenţi vizualizează pornografie cel puţin o dată pe lună, în timp ce la bărbaţii adulţi procentul acesta e de 46%. Obişnuinţa cu pornografia e şi ea foarte răspândită şi un număr tot mai mare de adolescenţi văd pornografia ca pe ceva normal. Conform sondajelor de opinie, 96% dintre adolescenţi fie nu văd nimic rău în pornografie, fie au poziţii neutre. Procentul adolescenţilor care au o perspectivă negativă asupra pornografiei e, după cum se vede, minuscul.
61% din materialele pornografice sunt accesate prin telefoanele mobile. În SUA acest procent e mai ridicat, de 70%. Asta e o provocare deosebită pentru părinţi, pentru că devine tot mai dificil pentru ei să monitorizeze ori să prevină vizualizarea pornografiei de către copiii lor.
Consumul de pornografie e în creştere în special la femei. Până nu de mult, consumul de pornografie era asociat, mai în exclusivitate, cu bărbaţii. 33% dintre femeile sub 25 de ani caută pornografie online cel puţin o dată pe lună.
Sextingul, adică transmiterea de imagini pornografice, de exemplu nuditate, cunoaşte şi el o explozie fără precedent. 62% dintre adolescenţi declară că au primit imagini sexuale şi nuditate prin telefonul celular din partea prietenilor ori cunoştinţelor lor. De obicei, aceste imagini sunt transmise între tinerii care îşi fac curte. Fetele trimit poze provocatoare băieţilor. iar băieţii la fel fetelor. Acest fenomen e numit, în literatura de specialitate, „self-porn”, adică autopornografie. Părinţii au un rol primordial în prevenirea sextingului, prin discuţii şi acţiuni profilactice în relaţia cu copiii lor.
Pornografia e folosită ca model de viaţă intimă pentru tot mai multe persoane. 36% dintre tineri îşi justifică consumul de pornografie, pentru a afla şi învăţa din imaginile pornografice modalităţi şi tehnici de angajare sexuală. Vedetele pornografice sunt modele pentru viaţa sexuală a adolescenţilor care vizualizează pornografie.
Majoritatea persoanelor care consumă pornografie nu simt remuşcări. 80% dintre persoanele care vizualizează pornografie nu se simt vinovate de ce fac. Conştiinţa nu le mustră şi nu au simţământul că vizualizarea imaginilor pornografice e un rău ori un act imoral. Nu e de mirare, deoarece oricare slăbiciune ori păcat care nu sunt confruntate devin un obicei, care în timp încetează să mai irite şi devin o parte normală a vieţii.
Obligațiile noastre
Datele acestea statistice sunt alarmante. Ele denotă câteva adevăruri care trebuie să ne dea de gândit şi să ne motiveze la acţiune. Explozia pornografiei în România şi în familiile noastre dovedeşte că părinţii nu au luat în serios flagelul pornografiei, nici nu au luat măsuri profilactice pentru eliminarea ei din viaţa copiilor lor. La fel bisericile şi comunităţile religioase. Ne stă în faţă o problemă majoră, care afectează grav spiritualitatea şi moralitatea generaţiei tinere. Părinţii şi bisericile au un rol primordial în eliminarea pornografiei şi în prevenirea consumului de pornografie la generaţia tânără. La fel autorităţile. Găsim de bun augur ca Parlamentul României să adopte o rezoluţie, la fel ca în Utah şi Arkansas, care să declare pornografia un flagel care afectează sănătatea publică a României şi să lanseze programe special pentru prevenirea şi eliminarea ei. Societatea civilă are aceeaşi obligaţie: să formeze şi să sprijine organizații neguvernamentale care să atenţioneze asupra pericolelor pornografiei. La fel sistemul educativ.
Un exemplu pozitiv
Există şi exemple pozitive. Un articol din Los Angels Times, publicat recent, scria despre un tânăr licean de 15 ani dintr-o familie creştină din California, care a lansat o campanie de conştientizare a adolescenţilor privind pericolele pornografiei. O face cu ajutorul sorei şi prietenei lui. Împreună ei au lansat un site anti-pornografie, www.fightthenewdrug. Mai devreme în luna respectivă, tânărul a ţinut o conferinţă la sediul poliţiei din cartierul lui, la care au participat şi poliţiştii, şi primarul oraşului. A expus pericolele pornografiei din perspectiva ei ca epidemie publică şi a prezentat mărturii ale prietenilor lui, care i-au mărturisit efectele negative ale pornografiei în vieţile lor, majoritatea dintre ei devenind dependenţi de pornografie încă din şcoala elementară. Tânărul se numeşte Parker Johnson şi e un model bun de imitat.
AFR va recomandă: Recomandăm articolul 10 Ugly numbers describing pornography („10 cifre urâte care descriu consumul de pornografie în 2017”), care conţine datele discutate în comentariul nostru de astăzi şi altele: www.challies.com/articles/10-ugly-and-updated-numbers-about-pornography-use.
Site-ul AFR Pornografia Rănește
Vizitați site-ul antipornografie AFR www.PornografiaRaneste.ro în număr cât mai mare și deveniți prietenii noștri pe site. De când a fost lansat la începutul anului trecut, pe site am postat zeci de articole, studii, materiale video și mărturii. Continuați, de asemenea, să vizitați și site-ul antiprostituție AFR www.antiprostitutie.ro/category/stiri.
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
[email protected]
[Copyright © 2017 Alianţa Familiilor din România. Publicat cu permisiune. Alianţa Familiilor din România (AFR) este o organizaţie a societăţii civile, o asociaţie de advocacy, colaborând şi interacţionând cu factorii de decizie de la nivel naţional şi european pentru promovarea unor legi care să protejeze familia, căsătoria şi viaţa. Prin materialele pe care le distribuie transmite o viziune pozitivă asupra căsătoriei şi familiei. Organizaţia poate fi contactată la adresa: Alianţa Familiilor din România, strada Zmeica nr. 12, sector 4, Bucureşti, cod 041107, e-mail: [email protected], site: www.alianta-familiilor.ro. Adresa de contact pentru Statele Unite este: Peter Costea, Three Riverway, Suite 1800, Houston, Texas 77056, USA, telefon 7133374304, fax 7136595302, e-mail: [email protected].]
