Poveste de Craciun

Poveste de Crăciun de Sonia, Mariana & Nelu Moisin COLINDA:Cu mult in urma-n Bethleem Scenă înainte. I Maria, singură în casă, trebăluieşte. O masă, scaune, câteva lucruri, Maria le şterge de praf şi murmură un cântec. Naratorul: Maria era o fată frumoasă şi curată, care a căpătat trecere înaintea lui Dumnezeu. Într-una din zile, în timp ce era în casă, un înger al Domnului a strălucit într-o lumină orbitoare înaintea ei. (Îngerul apare în spatele Mariei şi îşi aprinde lumina) Îngerul: -Plecăciune ţie, căreia ţi s-a făcut mare har! Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei! Maria: -Cine eşti tu, şi ce înseamnă aceste cuvinte? Îngerul: -Sunt îngerul Gavril. Tu vei rămânea însărcinată şi vei naşte un Fiu căruia îi vei pune numele ISUS. El va fi mare şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt, va împărăţi şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Maria: -Cum se poate? Eu sunt fecioară! Îngerul: -Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care se va naşte din tine va fi chemat Fiul Lui Dumnezeu. Maria: -Iată roaba Domnului, facă-mi-se după cuvintele tale! (Maria se pleacă pe genunchi, Îngerul stinge lumina şi pleacă, Maria rămâne în genunchi, gânditoare) COLINDĂ : Vestea buna din cer Scenă înainte. II Iosif, singur, supărat, se plimbă şi monologhează.(Am folosit tot masa Mariei) Iosif: Ce să mă fac eu cu logodnica mea, cu Maria? ... O iubesc, dar se pare că... Doamne, parcă ar fi însărcinată! ... Vai, dar asta înseamnă... Nu, nu pot! ... O iubesc! ... O voi părăsi pe ascuns! ... Ce somn mi se face deodată... (se apropie de masă, se aşează şi adoarme cu capul pe masă. Îngerul apare în faţa lui. Îşi aprinde lumina.) Îngerul: -Iosif, trezeşte-te! Iosif: -Visez?! Cine eşti tu? Îngerul: -Da, visezi. Sunt Gavril. Am fost trimis să-ţi spun din partea lui Dumnezeu să nu te temi să iei la tine pe Maria, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Va naşte un Fiu şi-L veţi chema Emanuel, care înseamnă Dumnezeu este cu noi, şi El va mântui pe popor de păcatele lor. (Îngerul se stinge şi pleacă. Iosif se trezeşte brusc şi se ridică în picioare.) Iosif: Slavă lui Dumnezeu! Trebuie să n-o părăsesc pe Maria! O să o iau de soţie. (pleacă repede din scenă) COLINDĂ:Vestea buna ingerii-au adus. Scena principală. Interiorul unei căsuţe, o masă, scaune, un foc, carte pe masă, câteva lucruri, lumânări aprinse.Bunica şi un nepot stau la masă pe scaune. Nepotul: -Bunico, bunico! Vreau poveste! Ai promis! Bunica(blândă): -Daaaaa, am promis, am promis ... Cheamă-i şi pe ceilalţi! (Nepotul se ridică de pe scaun, face câţiva paşi, şi strigă) Nepotul: -Veniţi! Bunica ne va spune POVESTEA ... (vin şi ceilalţi nepoţi, se strâng toţi la masă lângă foc). Nepot 2: -Ce poveste ne spui astă seară, bunico? Bunica: -Aceasta este o seară magică, deosebită, copii mei! Seara în care EL s-a născut. Nepot 3 și 4: -EL? Care EL? Spune-ne! Bunica: -Totul a început ... (aici ea se opreşte şi continuă Naratorul) Naratorul: Cu nişte magi, care nu sunt altceva decât vrăjitori şi ghicitori în stele. Ei în îndepărtatul Răsărit au văzut o stea deosebită. (Steaua începe să se mişte, magii încep să murmure şi să se foiască. Toate privirile se întorc spre cei trei magi) Mag 1: -Priviţi! Ce stea strălucitoare a apărut deodată pe cer! Ce se întâmplă? Mag 2: -Într-adevăr, nu am mai văzut aşa ceva! Aceasta trebuie să fie "steaua" despre care ştim că se va arăta ... Mag 3: -Şi pe care noi, în căutările noastre o aşteptăm de-atâta timp! ... Este adevărat, un mare Împărat se naşte. Mag 1: -Să ne pregătim de plecare! Trebuie s-o urmăm! Unde ne va duce? ... Mag 2: -Nu putem pierde această şansă! ... Toată viaţa am aşteptat acest lucru. Să mergem, dar... Magii: -Da, să mergem după stea! (Steaua se pune în mişcare, iese din scenă şi magii o urmează îndeaproape) Naratorul: Şi astfel, cei care cercetau semnele cerului au pornit după stea, fiind încredinţaţi că un mare Împărat se naşte. În această vreme, în Bethleem, un sat mic în Iudeea... (în stânga scenei, apare Maria, venind încet pe măgăruş împreună cu Iosif. Merg foarte agale şi se opresc în dreptul scenei) Maria: -Iosif, poate că era mai bine să nu fi plecat de acasă. Iosif: -Poate, dar e porunca împăratului! Trebuie să ascultăm, şi să ne înscriem aici, în Bethleem. De aici sunt, din casa lui David. Maria: -Iosif, trebuie să găsim un adăpost neapărat, pentru că sorocul s-a împlinit. Nasc! Iosif: -Repede, să mergem la casa de poposire! (se duc înspre dreapta scenei şi se opresc, Iosif merge înspre Hangiu şi în timp ce vorbeşte şi gesticulează cu Hangiul...) Iosif: (Apare grăbit și agitat) -Bună seara! Domnule, domnule! Vă rog... Hangiul: -Liniștește-te, omule! Ce s-a întâmplat? Iosif: -Soția mea... naște! Aveți cumva o cameră, ceva? Un loc de adăpost? Hangiul: -Îmi pare rău... Toate camerele sunt ocupate. Cu porunca aceasta de înscriere, nu cred că veți găsi undeva vreun loc de adăpost. (Se întoarce și dă să plece. Iosif îl prinde de mânecă) Stai totuși! Dacă vreți, puteți merge în staulul vitelor. Vă puteți găsi acolo un colț ferit și mai călduros. Iosif: -Vă mulțumesc din suflet! Alergăm îndată. Naratorul: Dar la casa de poposire, așa cum am văzut, nu era loc şi pentru ei, casa fiind plină. Omul le arătă staulul cu animale, singurul adăpost ce-l putea oferi. (Iosif se întoarce la Maria, amărât) Iosif: Vino, Maria, în grajd, să găsim un colţ mai ferit. În altă parte nu avem loc. Maria: E bine şi aşa ... Dar să mergem! Repede! (se retrag în dreapta scenei, într-un colţ unde se vede jos nişte fân, într-o iesle. Magii se apropie înspre centrul scenei, unde Irod şede pe "tron") COLINDA: Din iesle un cantec rasuna Naratorul: În vremea aceasta, magii ajung la palatul împărătesc, întrebând pe Irod: Mag 1: -Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Mag 2: -Căci I-am văzut steaua, şi am venit să I ne închinăm. Irod (viclean, cu mâna frecându-şi barba): -Hmm! Hmmm... Împărat al Iudeilor? Stea?! Povestiţi! (se retrag mai înspre stânga, se prefac că discută şi gesticulează, fac semne înspre cer şi înspre pământ) Naratorul: Şi aşa, Irod, împăratul, a aflat toată povestea magilor, care din îndepărtatul Răsărit au venit tocmai în Iudeea, urmând steaua. (Magii şi Irod din nou vin înspre centrul scenei, spre tron. Irod se aşează din nou gânditor pe tron) Irod: -Mergeţi şi cercetaţi! Şi când Îl veţi găsi pe Prunc, să-mi daţi de veste. Voi merge şi eu să mă închin Lui, deci să veniţi, să-mi spuneţi! (Magii pleacă. Irod, din nou, gânditor, frecându-şi barba înciudat) Irod: Alt Împărat peste mine? ... (hotărât) Niciodată!!! (în timpul acesta, steaua începe să se mişte şi apare din nou în preajma magilor. Magii o urmăresc în jurul scenei) Mag 1: -Priviţi! Steaua ni se arată din nou. Mag 2: -Da, e o minune că a apărut iar! Mag 3: -Se opreşte deasupra acelui sat. Bethleem parcă-i spune. Magii: Să mergem repede! COLINDĂ: Ingerii-au cantat Scenă păstori. (în faţa scenei, mai înspre câmp, păstorii stau sprijiniţi în beţe linga foc şi încep să discute) Păstor 1: -Fraţilor, ce se întâmplă? Parcă e ceva magic în seara aceasta! Păstor 2: -Parcă şi oile şi măgarii simt ceva... Păstor 3: -Vedeţi, şi câinii nu mai latră! Parcă s-ar bucura de ceva! (Îngerul apare deodată în mijlocul lor, aprinzându-se. Păstorii se sperie şi se foiesc, ca şi când ar vrea să fugă, însă după ce Îngerul începe să le vorbească, se întorc înapoi) Îngerul: -Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul! Astăzi, în cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor care este Christos, Domnul. Iată semnul după care Îl veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc, înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle. (toţi participanţii se opresc din tot ce fac, cei care stau jos se ridică în picioare şi la un semn, încep toţi) Toţi: Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui! (fiecare revine la ce făcea înainte) Păstor 1: -Haideţi să mergem să vedem ce ni s-a făcut cunoscut! Păstor 2: -Să mergem la Bethleem! Păstor 3: -Să căutăm Pruncul, pe Mesia! (pleacă toţi repede înspre staul. Ajungând acolo, îşi scot toţi căciulile de pe cap şi se pun pe genunchi în faţa ieslei) Scena staulului. (Maria, aşezată jos lângă Prunc, Iosif şade lângă ea, privesc afectuoşi Pruncul ISUS. Vin păstorii, şi în timp ce se pun în genunchi în faţa Pruncului, şoptesc) Păstorii: Era adevărat ce ni s-a spus! Iată-L pe Mesia! Ne închinăm înaintea Ta! (fac plecăciuni înaintea Pruncului. În acest timp, steaua se opreşte în dreptul staulului, apar şi magii.Toţi se proştern în faţa pruncului ISUS) Mag 1: -Ne plecăm înaintea Ta, mare Împărate! Mag 2: -Binecuvântaţi de Dumnezeul Preaînalt să fiţi voi, părinţii Lui pământeşti! (face un gest larg cu mâna spre Iosif şi Maria) Mag 3: -Să ne dechidem vistieriile, să-I dăruim. Eu aur. Mag 2: -Eu tămâie. Mag 1: -Eu smirnă. (încet, magii se mai pleacă odată în faţa Pruncului, după care se retrag şi Îngerul le apare în cale, se aprinde) Îngerul: -Puteţi să mergeţi de acum, că L-aţi cunoscut, înapoi acasă. Nu mai treceţi pe la Irod! Magii: -Aşa vom face. (ies din scenă, plecând încet spre stânga) COLINDĂ:Ce-ati vazut pastori Scena finală (Irod, pe tron, tronul mai aproape puţin de staul, în staul, Maria cu Iosif şi Păstorii. Ceilalţi toţi în stânga, mai puţin Bunica şi Nepoţii) Irod(nervos, iritat): -Aprod, vino!! (apare Soldatul, repede, împiedicându-se) Soldatul: -Poruncă, Măria Ta! Irod: -Ce se mai aude despre magii aceia? Soldatul: -Se pare că au părăsit Iudeea pe ascuns, Măria Ta! Irod: -Aşa deci!! M-au minţit!! ...Dar nu o să împărăţească! (către Soldat): cheamă-mi preoţii cei mai de seamă! (Soldatul pleacă în stânga, părăsind scena. Apar Preoţii, ajung în faţa lui Irod) Preoţii: -Ne-ai chemat, împărate? Irod: -Da, v-am chemat! În cărţile voastre... în scrierile voastre, unde scrie că se va naşte Mesia? Preot 1: -În Bethleemul din Iudeea, Măria Ta! Căci iată ce a fost scris prin proorocul (întorcându-se spre ceilalţi): citeşte! Preot 2(desfăcând un sul şi citind din el): -Şi tu, Bethleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi o căpetenie care va fi Păstorul poporului Meu, Israel. Irod: -Aşa, deci! Bethleem! ... Puteţi pleca. (îi invită cu un gest să plece. Preoţii pleacă înspre stânga scenei, discutând aprins între ei) Irod: -Aprod! Soldatul (alergând înspre Irod, împiedicându-se din nou): -Poruncă, Măria Ta! Irod: -Porneşte neîntârziat la Bethleem, în fruntea unei companii de soldaţi şi omorâţi toţi pruncii de parte bărbătească de la doi ani în jos! Ai înţeles? Soldatul: -Am înţeles, Măria Ta! (iese repede) COLINDĂ:Departe intr-o iesle Încheiere. (Naratorul se apropie de căsuţa bunicii) Naratorul: Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: Plângere şi bocet mult, Rahela îşi jelea copii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau. (din nou, povestea se mută la masa bunicii) Nepot 3: -Bunico, ce poveste frumoasă şi interesantă! Nepot 4: -Daaa, foarte frumoasă poveste! Bunica: -Aceasta nu este doar o poveste, copii, ca oricare alta. Aceasta este povestea de dragoste a lui Dumnezeu pentru noi oamenii, şi pentru ca să nu uităm niciodată că ... Naratorul: Ioan 3:16 (în timp ce naratorul începe să spună Ioan 3:16, ne ridicăm toţi, mergem în centrul scenei, în faţa casei bunicii şi stăm cu faţa spre auditoriu) Monolog încheiere. Astfel dar, dragostea lui Dumnezeu pentru oameni stă în faptul că, într-o seară ca aceasta, ne-a oferit în dar cel mai de preţ cadou, pe Singurul Lui Fiu, care din nemurirea eternă, nemărginită, a ales să se nască în umilinţă, într-o lume finită, într-un staul, lângă animale. Totuşi, la El au venit oameni bogaţi, şi I-au adus daruri de preţ. Dar după ce L-au întâlnit pe Fiul lui Dumnezeu, ei au ales să păşească pe un alt drum. La iesle au venit şi oameni săraci, şi în acea seară, Mântuitorul s-a născut nu numai în staul, ci şi în inimile păstorilor. Dacă te-ai întâlnit cu Fiul lui Dumnezeu în seara aceasta, ai şansa să schimbi calea vieţii tale, cum au făcut magii, dar mai presus de toate, ai şansa să-L laşi pe Dumnezeu să locuiască în inima ta. Ai şansa să scrii în cuvintele vieţii tale povestea de dragoste a omului pentru Dumnezeu ... (la un semn, ne luăm de mâini şi facem o plecăciune) (Noi am facut sceneta afara in aer liber. Am putut face un foc adevarat pentru pastori, am avut o caruta la scena staulului, niste baloti de paie etc. Colindele pot fi oricare dar noi le-am cantat pe cele care le-am mentionat. Dupa posibilitati fiecare. Dumnezeu sa va binecuvinteze.)