O cauza pentru care merita sa traiesti

De câte ori o putere nouă ţâşneşte în noi, ni se tulbură sufletul ca apa unei fântâni în care s-a desfundat un izvor nou – Lucian Blaga

Viaţa pe care o trăim este rezultatul naturii interiorului nostru. Întotdeauna minţile mărunte au doar dorinţe, iar minţile mari au întotdeauna ţeluri în viaţă. Scopul sau ţelul pe care îl avem pentru viaţa aceasta ne va ţine în mediocritate sau te va duce pe culmi cu Dumnezeu. Ţelul e cel care te face să ieşi în faţă şi să te lupţi cu duşmanul de care majoritatea fug. Ce altceva, decât ţelul de a-L cinsti pe Dumnezeu l-a făcut pe David să ia o praştie, câteva pietricele şi să îl înfrunte pe Goliat! Dumnezeul său era ridiculizat, poporul fugea ca iepurii de frica unui om. Ce l-a făcut pe David să iasă în faţă? Un alt motiv pentru care David a ieşti în faţă a fost nevoia de Dumnezeu. David L-a adus pe Dumnezeu acolo unde a fost dat afară din inimi şi din tabără. Unul din scopurile noastre trebuie să fie să-L aducem pe Dumnezeu acolo unde a fost dat afară. Când te afli în faţa unor probleme gigantice, ce te face să spui cu toată fiinţa ta că nu poţi accepta un astfel de lucru? Că nu poţi lăsa lucrurile să meargă în acea direcţie. Unul din răspunsuri este probabil în ţelul tău, şi cât de mult crezi în el. Domnul ne-a dat cea mai frumoasă şi mai responsabilă misiune din univers, aceea de-a schimba ceea ce se poate schimba şi de-a lăsa neschimbat ce este de neschimbat.

            Un sondaj făcut persoanelor care au trăit peste 100 de ani cu scopul de-a prezenta secretul unei vieţi longevive a dezamăgit aşteptările multora. Nu exerciţiile fizice sau un regim alimentar mai deosebit a fost lucrul comun al acestor oameni. Răspunsul a fost că aceştia aveau un scop bine definit în viaţă. Avea fiecare dintre ei o puternică motivaţie de-a trăi. Prea puţini oameni ştiu ce vor şi ce trebuie să facă pentru a ajunge acolo. De multe ori oamenii îşi doresc ceea ce n-au nevoie şi nu au nevoie de ceea ce nu-şi doresc.

            Pentru creştini scopul vieţii lor ar trebui să fie: „a trăi pentru Crisots”(Filipeni 1:21). Scopul lui Pavel de fapt era ca să facă voia lui Dumnezeu, să-I înalţe Numele întotdeauna şi să ajute la lărgirea Împărăţiei lui Dumnezeu. Motivaţia cu care să trăieşti să fie ca fiecare fibră din corpul tău să moară şi să trăiască prin şi pentru Cristos. Fiecare celulă din corpul tău să poată spune scopul vieţii tale. Atât de profund trebuie să fie gravat în tine! Interiorul tău să fie un cazan în clocot până la atingerea ţelului. Umple-ţi inima şi mintea cu scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta. Cufundă-te în acest scop! Discută despre el! Roagă-te pentru el! Crede în el! Pune-l în practică! Contaminează şi pe alţii cu acest scop dumnezeiesc!Azi prea mulţi creştini spun foarte relaxaţi: „indiferent de ce fac, aş vrea să fac altceva!”. Oameni care nu reuşesc să-şi găsească locul. Nu reuşesc să-şi identifice scopul vieţii. O viaţă fără scop are nevoie să fie alimentată din exterior. Hrănirea noastră trebuie să fie doar Isus. Este diferenţă în a fi hrănit şi de Isus şi a fi hrănit doar de Isus. Isus nu trebuie să fie una din soluţiile noastre ci singura soluţie pentru viaţa noastră.             Ai un ţel suficient de măreţ pentru a rămâne în picioare în mijlocul furtunii? Un ţel suficient de puternic pentru a continua când toţi sunt împotriva ta? În spatele unei realizări a stat un ţel, nu o dorinţă. Până nu vei descoperii scopul pe care Îl are Dumnezeu cu tine, nu vei trăi cu adevărat. Până nu-l vei împlini nu vei fi gata să mori!            Dumnezeu are un scop cu tine; tu ai un scop în privinţa aceasta? haidu ionuţ