Adio pace, adio Paradis!

TOTUL VA FI DAT LA IVEALĂ

Cu alte cuvinte totul va fi descoperit. Acesta e mesajul Scripturii; e de fapt principiul divin. Cele mai ascunse lucruri vor fi scoase la lumină. Cele mai secrete dosare au fost deja scoase la iveală. Unde? Se pot vedea de toată lumea pe INTERNET.

Știm ce se întâplă când uleiul este amestecat cu apa.  Să zicem că o gospodină amestecă uleiul cu apă, din greșeală, sau intenționat. Ce se întâmplă? Mult nu trece și uleiul iese la suprafață. Așa vrea gospodina? Nu, ci asta e legea lăsată de Creator. Așa e și adevărul; mai degrabă sau mai târziu iese la suprafață. Ce s-a ascuns cu mare secret se va dezvălui la timpul hărăzit de Dumnezeu. Comuniștii au crezut că ororile înfăptuite de ei nu vor fi cunoscute niciodată. Acum sunt documente cu torturile groaznice făcute, documentele sunt la arhivă și oricine poate avea acces. Ba mai mult: sunt și pe Internet. Sau să luăm un alt exemplu de-al nostru, de-al evanghelicilor. Acum se cunosc cei ce au colaborat cu Securitatea din diferite motive. (Sub presiune au cedat). Ei au trebuit să semneze un act de colaborare. Securiștii le-au spus: ”Semnați, colaborați, faceți un bun job și fiți liniștiți, nimeni nu va ști, până și numele vă e conspirativ; nimeni nu va ști” ATENȚIE AICI: CEI CE AU COLABORAT AU CUNOSCUT DIN BIBLIE DOUĂ LUCRURI:

1. Că Dumnezeu vede totul

2. Că până la urmă totul va fi dat la iveală.

Și totuși i-au crezut pe securiști. N-au crezut în ce spune Cuvântul, sau s-au prefăcut că nu știu. Ce nivel de pocăință a fost acela?

Azi, chiar în cercurile religioase, mulți se ascund după diferite paravane. Cunoașteți exemple? Sigur că știți cazuri. Să creadă ei că pocăința e un  joc de-a v-ați ascunselea? E doar o întrebare neretorică.

Imi amintesc în aceste momente de un episod din România. Am avut un unchi  care locuia în cartierul Colentina, în București. Mai mergeam la București din când în când și dânsul mi-a relatat acel episod. A avut loc o petrecere în acel cartier. Unul din locuitorii acelui cartier a avut la acea petrecere un pahar, două....nouă pahare. După asta i s-a dezlegat gura. Mergea spre casă clătinându-se și mergea împreună cu vecinul său, cherchelit și el dar nu chiar ca cel despre care vorbim. La un moment dat se oprește, într-o pădurice și-i spune vecinului: ” aici, în locul acela unde-ți arat acum i-am făcut eu de petrecanie lui ...cutare, acum 25 de ani.(și chiar i-a dat numele)  După câteva zile a fost luat și dus. După 25 de ani! Crime perfecte? Nu există așa ceva. Ascunderi perfecte? Naivitate. Totul va ieși la lumină. Și cum va fi atunci? Cine îndeamnă ieșirea la lumină? Părinții? Copiii? Familia? Mentorii? Evangheliștii? În primul rând conștiința.

Am un cuvânt pentru cei ascunși după diverse paravane(nume, interes, câștig...etc etc)

Dacă nu ieșiți la lumină adio pace, adio Paradis!

Singura ascundere bună e cea În HrISTOS, Stânca veacurilor.

George Cornici/5 August, 2013