text Eseuri crestine

CHEMAREA LUI AVRAM

de Anonim
Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Anonim
Gen. 12:1-3 „Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, si din casa tatălui tău, si vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine".



Cu chemarea lui Avram (numit mai târziu Avraam, vezi Gen. 17:5), aşa cum este prezentată în Genesa 12, începe un nou capitol în Vechiul Testament, privitor la scopul lui Dumnezeu de a răscumpăra şi mântui omenirea. Dumnezeu a dorit să aibă un om care să-L cunoască şi să-I slujească cu credinţă devotată. Din acest om va descinde o familie care va cunoaşte, va învăţa şi va păzi căile Domnului (vezi Gen. 18:19). Din această familie urma să apară un neam ales care trebuia să fie despărţit de căile păcă­toase ale altor popoare, pentru a face voia lui Dumnezeu. Din acest neam urma să vină Isus Hristos, Mântuitorul lumii, „sămânţa" promisă a femeii (vezi Gen. 3:15, ; Gal. 3:8, 16, 18). Din chemarea lui Avraam pot fi deduse câteva principii importante.

(1) Chemarea lui Avraam a implicat despărţirea lui de ţara sa, de poporul său şi de familia sa (Gen. 12:1) pentru a deveni străin şi călător pe pământ (Evr. 11:13). Dumnezeu instituia în Avraam principiul important potrivit căruia poporul Său trebuia să se despartă de tot ce împiedică realizarea scopului Său pentru vieţile lor (vezi articolele SEPARAREA SPIRITUALă A CREDINCIOŞILOR, şi RELAŢIA CREŞTINULUI CU LUMEA, ).

(2) Dumnezeu a promis lui Avraam o ţară, un neam mare — prin urmaşii săi — şi o binecuvântare care se va răsfrânge peste toate popoarele pământului (Gen. 12:2,3). Noul Testament învaţă în mod limpede că ultimul element al acestei făgăduinţe este împlinit în proclamarea misionară a Evangheliei lui Hristos (Fapte 3:25; Gal. 3:8).

(3) Mai mult, chemarea lui Avraam a implicat nu numai o ţară pământească, ci şi una cerească. Viziunea sa a ajuns să întrevadă o casă finală nu pe pământ, ci în cer, şi o cetate al cărei arhitect şi ziditor era Dumnezeu. De acum încolo, Avraam a dorit şi a căutat o patrie cereasca unde să poată trăi pentru totdeauna cu Dumnezeul său în neprihănire, bucurie şi pace (Evr. 11:9, 10, 14-16; compară cu Apoc. 21:1-4; 22:1-5). Până atunci el va fi un străin şi un călător pe pământ (Evr. 11:9, 13).

(4) Chemarea lui Avraam conţinea nu numai făgăduinţe, ci, de asemenea, şi obligaţii. Dumnezeu a cerut de la Avraam atât ascultarea cât şi să I se încredinţeze
Lui ca Domn, pentru a primi ceea ce i se promisese. Ascultarea şi încredinţarea impuneau: (a) încredere în Cuvântul lui Dumnezeu, chiar când împlinirea făgăduinţelor părea, omeneşte, imposibilă (Gen. 15:1- 6; 18:10-14), (b) ascultarea de porunca iui Dumnezeu de a părăsi casa sa (Gen. 12:4; Evr. 11:8), şi (c) o străduinţă sinceră de a trăi o viaţă fără prihană (Gen. 17:1,2).

(5) Făgăduinţa lui Dumnezeu făcută lui Avraam şi binecuvântarea acordată lui s-a extins nu numai la urmaşii lui trupeşti (adică iudeii care cred), ci, de asemenea,
la toţi care au credinţă adevărată (Gen. 12:3), îl primesc şi-L urmează pe Isus Hristos adevărata „sămânţă" a lui Avraam (vezi Gal. 3:14, 16). Toţi cei care au o credinţă asemănătoare cu a lui Avraam sunt „copiii lui Avraam" (Gal. 3:7) şi sunt binecu­vântaţi împreună cu el (Gal. 3:9). Ei devin moştenitorii lui Avraam, moştenitori potrivit făgăduinţei (Gal. 3:29), care include primirea prin credinţă a „duhului făgăduit" în Hristos Isus (vezi Gal. 3:14).

(6) Fiindcă Avraam a avut o credinţă în Dumnezeu manifestată prin ascultare, el este socotit cel mai însemnat exemplu al adevăratei credinţe mântuitoare (compară cu Gen. 15:6; Rom. 4:1-5, 16-24; Gal. 3:6-9; Evr. 11:8-19; Iac. 2:21-23; vezi Gen.15:6, ). Din punct de vedere biblic, orice credinţă în Isus Hristos ca Mântuitor care nu implică ascultarea de El ca Domn, nu este felul de credinţă pe care a avut-o Avraam şi astfel ea nu reprezintă adevărata credinţă mântuitoare (vezi Ioan 3:36; vezi articolul CREDINŢă ŞI HAR,).

Cele mai recente resurse creștine scrise

Doctrina Bisericii Adventiste - Noul Pământ Doctrine crestine
Pe Noul Pământ, în care domneşte neprihă­nirea, Dumnezeu le va oferi o casă eternă celor răscumpăraţi şi un mediu perfect pentru viaţa, iubirea şi bucuria veşnică, precum şi pentru a putea învăţa în p...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Mileniul și sfârșitul păcatului Doctrine crestine
Mileniul reprezintă domnia de o mie de ani a Domnului Hristos cu sfinţii Săi în ceruri, între prima şi a doua înviere. În acest timp, morţii cei nelegiuiţi vor fi judecaţi; pământul va fi cu totul pus...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Moartea și învierea Doctrine crestine
Plata pentru păcat este moartea. Dar Dumnezeu, care este singurul nemuritor, le va da viaţă veşnică celor răscumpăraţi. Până în ziua aceea însă, moartea este o stare de inconştienţă pentru toţi oameni...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - A Doua Venire a Domnului Hristos Doctrine crestine
A Doua Venire a Domnului Hristos este binecuvântata speranţă a bisericii – marele apogeu al Evangheliei. Venirea Mântuitorului va fi reală, personală, vizibilă şi mondială. Când El va reveni, morţii n...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul ceresc Doctrine crestine
În ceruri, există un Sanctuar – adevăratul tabernacul, ridicat nu de om, ci de Domnul. În el, Domnul Hristos slujeşte în favoarea noastră, punând la dispoziţia credincioşilor beneficiile jertfei Sale...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Căsătoria și familia Doctrine crestine
Instituţia căsătoriei a fost întemeiată de Dumnezeu, în Eden. Isus a proclamat-o ca fiind unirea pentru toată viaţa dintre un bărbat şi o femeie, într-o comuniune plină de iubire. Pentru creştin, legă...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Comportamentul creștin Doctrine crestine
Noi suntem chemaţi să fim un popor evlavios, care gândeşte, simte şi acţionează în armonie cu principiile Cerului. Pentru ca Duhul să refacă în noi caracterul Domnului nostru, trebuie să ne angajăm nu...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Administrarea creștină a resurselor vieții Doctrine crestine
Noi suntem administratori numiţi de Dumnezeu, care ne-a încredinţat timp, oportunităţi, capacităţi, bunuri materiale şi binecuvântările şi resursele Pământului. Suntem responsabili în faţa Lui pentru...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Ziua de Odihnă – Sabatul Doctrine crestine
Binefăcătorul Creator, după cele şase zile ale creaţiei, S-a odihnit în cea de-a şaptea zi şi a instituit Sabatul pentru toţi oamenii, ca un monument de aducere-aminte a creaţiei. Porunca a patra a Le...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Doctrina Bisericii Adventiste - Legea lui Dumnezeu Doctrine crestine
Marile principii ale Legii lui Dumnezeu sunt cuprinse în cele Zece Porunci şi exemplificate în viaţa Domnului Isus. Ele exprimă iubirea, voia şi hotărârile lui Dumnezeu cu privire la comportamentul şi...
de Marga Buhus 12 martie 2025 Citeste mai mult >>
Vezi toate resursele creștine scrise