Nașterea divină și credința umană

   Oricât de mult am căuta o dovadă mai mare că Dumnezeu există, nu vom găsi ceva mai convingător decât nașterea lui Isus, Fiul Său, prin fecioară. Faptul că au fost îndepărtate barierele biologice este o minune, dar faptul că s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu și a luat chip de om întrece orice altă minune - aduce dovada că dincolo de timp și spațiu există veșnicie, dreptate și iubire nemărginită.
   Lumea lui Dumnezeu trebuie să ne inspire, de aceea a venit Isus în lumea noastră mărginită. A trăit în condiția umană, dar fără să își uite originea. A iubit, a plâns, s-a bucurat, s-a întristat, și-a făcut prieteni, a avut dușmani, s-a mulțumit cu puțin, cu toate că deținea totul! Secretul Lui? Știa de unde vine și unde se duce, știa ce e dincolo de mormânt.
   Perspectiva veșniciei are rolul de a ne ajuta să facem aici lucruri care în ochii oamenilor par nebunie curată. Să poți face minuni și, totuși, să nu faci bani din asta. Să poți înmulți pâinile și peștii și să nu vrei să devii împărat. Să fii cel mai înțelept om și să-ți alegi ucenici dintre pescari. Să vindeci orice boală și să nu te dai drept cel mai bun doctor. Să învii morții și, totuși, să nu te dai jos de pe cruce!
   Cum am acționa noi dacă am călca pe urmele lui Isus, dacă am avea perspectiva Lui? În contextul veșniciei, timpul se oprește, totul devine mai clar și ne dăm seama de potențialul cu care fiecare dintre noi am fost înzestrați: putem deveni copiii lui Dumnezeu! Isus a zis: "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra." (Matei 6:33) Perspectiva divină ne va ajuta să înțelegem ceea ce este important și ceea ce nu are valoare. Atâta timp cât ne concentrăm atenția pe viața veșnică și pe valorile spirituale, nu vom fi la bunul plac al greutăților vieții. Cum poate ceva de pe acest pământ să-ți răpească bucuria mântuirii?
   E foarte important să vedem totul prin prisma veșniciei: viața noastră, familia, prietenii, vecinii, casa și orice alt lucru. Dacă știți că tot ce e pe acest pământ va arde, "... ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă" (2 Petru 3:11)? Într-adevăr, atât lucrurile materiale cât și relațiile interumane trebuie privite în contextul veșniciei. Nu ai tot ce ți-ai putea dori? Nu-ți fă griji, nimeni nu are! Nu ai nici strictul necesar? Îndreaptă-ți privirea în Sus: tot Cerul este al tău! Ai dușmani și oameni care-ți fac zile negre? Iubește-i și roagă-L pe Dumnezeu să îi ierte și să îi ajute să se schimbe, dar nu atât pentru binele tău, cât pentru iubirea pe care le-o porți!
   Odată cu nașterea Sa, Isus a adus mai aproape de noi veșnicia și împreună cu ea, credința că vom fi și noi cu El. Doar un lucru este mai important decât credința și acesta este iubirea! Fără iubirea lui Dumnezeu, tot Cerul ar fi lipsit de farmec! V-ați putea închipui un Isus lipsit de dragoste? Cum credeți că ne vrea Dumnezeu pe noi înainte de a ne duce în Cer? Cred că este profund mâhnit atunci când, mândri de realizările noastre, de religia noastră, de ”smerenia” noastră, ne uităm la cei de alături cu dispreț, cu ură, siguri de vrednicia noastră și nevrednicia lor…
   Vă invit să începeți aceste Sărbători, gândindu-vă "la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ" (Coloseni 3:2), schimbându-vă perspectiva și întărindu-vă credința că pruncul Isus va reveni în glorie! Spuneți tuturor că, datorită venirii lui Isus în lume, fiecare are șansa de a trăi o viață împlinită și o veșnicie alături de Iubire! Fără El, lumea asta n-ar ști ce este speranța, iubirea sau dreptatea. Duceți Vestea Bună peste tot, așa cum ne-a poruncit Isus!